Prepararea, comercializarea şi distribuirea alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor este interzisă în incinta unităţilor de învăţământ încă din 2008, potrivit legii. Mai exact, este vorba de alimente nesănătoase, precum prăjiturile, bomboanele, hamburgerii, pizza, produsele de patiserie, cartofii prăjiţi, mezelurile grase, chipsurile, brânzeturile sărate, biscuiţii săraţi, precum şi orice tip de băuturi răcoritoare.

Prin urmare, în şcoli trebuie să fie promovată o alimentaţie adaptată vârstei, cu meniuri ce asigură un aport caloric şi nutritiv conform recomandărilor Ministerului Sănătăţii.

Interdicţia referitoare la alimentele nesănătoase nu este valabilă doar pentru şcolile de stat şi particulare, ci şi pentru centrele de vacanţă, unităţile ce asigură servicii similare, creşele şi unităţile pentru găzduirea elevilor după terminarea programului şcolar.

„Interzicerea mâncărurilor nesănătoase în şcoli este ineficientă prin simplul fapt că elevii pot oricând să aducă astfel de alimente de acasă. Înainte de toate, aceştia trebuie să primească o educaţie alimentară corectă din partea familiilor lor.

Dacă alimentaţia copilului este compusă în cea mai mare parte din alimente nutriţionale, este în regulă ca ocazional să primească o mică porţie din produse ce conţin zahăr sau grăsimi. Este foarte important ca niciun produs să nu fie interzis, căci pe acela îl va dori cel mai mult.

Esenţiale pentru dezvoltare, creştere, refacerea ţesuturilor, pielii şi muşchilor, proteinele nu trebuie să lipsească din dieta copilului. Le puteţi găsi în carne, carne de pasăre, peşte, produse lactate, ouă, nuci, seminţe, fasole şi legume. Aşadar, pachetul de şcoală poate conţine şi proteine sau carbohidraţi, însă neapărat însoţite de nutrienţi şi fibre din fructe şi legume”, a explicat dr. Mirela Stângaciu, medic de familie.