Peste 20.000 de bebeluşi se nasc, anual, înainte de termen, în România, potrivit statisticilor recente. Prematuritatea şi complicaţiile acesteia reprezintă cauza principală a deceselor copiilor sub 5 ani. Complicaţiile prematurităţii sunt o cauză majorăde morbiditate şi mortalitate perinatală şi cu serioase consecinţe pentru familiile afectate.

Potrivit dr. Vlad Tica, medic specialist obstetrică şi ginecologie, o parte dintre factorii care duc la creşterea numărului de naşteri premature sunt: vârsta prea fragedă sau prea înaintată a gravidelor, lipsa educaţiei medicale, precum şi lipsa monitorizării pe tot parcursul sarcinii. Astfel, un număr foarte mare de femei însărcinate ajung în sala de naşteri fără să fi făcut un singur control la medicul specialist pe parcursul sarcinii.

Aşadar, medicii specialişti sunt de părere că monitorizarea sarcinii şi efectuarea analizelor prescrise de medicul curant pot scoate în evidenţă dacă o femeie însărcinată este predispusă să nască prematur, evitând acest lucru pe cât se poate. Aceasta este cauza naşterilor premature, însă nu şi a ratei mare de mortalitate a nou-născuţilor prematur.

În prezent, şansele de supravieţuire ale unui nou-născut prematur sunt mult mai mari decât în trecut, datorită progreselor realizate în secţiile de terapie intensivă a nou-născuţilor. Cu toate acestea, majoritatea maternităţilor sunt slab dotate, fără aparatură de profil şi cu personal medical specializat insuficient. Deşi se găsesc bani pentru tot felul de proiecte, care nu sunt neapărat necesare şi în niciun caz vitale, salvarea vieţii copiilor nou-născuţi nu reprezintă o prioritate pentru autorităţile în domeniu.

„Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă, 13% dintre maternităţi nu au niciun incubator standard pentru prematuri, 56% dintre maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% dintre maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. Aceste aparate sunt esenţiale în primele zile de viaţă ale copiilor născuţi înainte de termen. Dotarea corespunzătoare a maternităţilor înseamnă şansa prematurilor la un viitor mai bun”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte al organizaţiei „Salvaţi Copiii România”.

Echipament foarte vechi sau… inexistent

La nivel naţional, se recunoaşte un deficit mare de paturi de terapie intensivă pentru nou născuţi şi de linii de gardă pentru neonatologie. Liniile de gardă de Terapie intensivă (ATI) şi neonatologie sunt aproape inexistente în maternităţi, iar numărul mediu de linii de gardă obstetrică-ginecologie este de doar 1,5. Echipamentul existent este insuficient sau foarte vechi, în multe cazuri. Aceste unităţi medicale trebuie să primească incubatoare, mese de resuscitare, aparate de ventilaţie sau alte echipamente performante, necesare salvării vieţilor bebeluşilor născuţi prematur.

„Prematuritatea nu este o simplă boală, nu este pur şi simplu naşterea înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină. Înseamnă imaturitatea tuturor sistemelor şi organelor, a organismului, cu atât mai mare cu cât naşterea se produce mai devreme în timpul sarcinii. Prematurii au nevoie de ajutorul nostru, al tuturor, specialişti, familie, prieteni, toţi cei care pot ajuta şi pot face ceva, oricât de mic, pentru ca prematuritatea să nu mai fie principala cauză de deces, în primul an de viaţă. În condiţii moderne de îngrijire şi tratament, şansa acestor copii la o viaţă normală creşte exponenţial, precum şi şansa familiilor lor să se bucure de un copil sănătos şi normal”, a declarat dr. Maria Livia Ognean, medic primar neonatolog.

v v v

În prezent, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, se urmăreşte reconstrucţia, cu dotările implicite, a Secţiei de Terapie Intensivă-Neonatologie, proiect ce urmăreşte scăderea ratei morbidităţii şi mortalităţii infantile neonatale, de la nivelul judeţului Constanţa şi nu numai.