Fumatul afectează întreg organismul, dar căile respiratorii şi plămânul sunt primele agresate. Incidenţa cancerului, a bronşitei cronice obstructive (BPOC), a fibrozei pulmonare, a astmului bronşic a crescut odată cu extinderea acestui obicei. Dr. Vera Eniko Pall, specialist pneumolog, cabinetul Verasante, afirmă că este mult mai uşor să nu deprinzi acest obicei decât să renunţi la el. Totodată, fumatul îi afectează foarte mult pe copii, deoarece aceştia îşi aleg drept modele comportamentale părinţii, profesorii etc. Frecvenţa astmului, a bronşitei, a infecţiilor respiratorii, a sindromului tusigen, rebel la tratament, este mai mare la copiii expuşi fumului de ţigară.

Calendarul efectelor renunţării la fumat

Efectele benefice asupra organismului ale renunţării la fumat sunt vizibile încă din primele minute, Astfel, după 20 de minute, tensiunea arterială scade, ajungând la un nivel apropiat de cel dinainte de ultima ţigară, iar temperatura extremităţilor ajunge la normal. După 8 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade, apropiindu-se de cel normal, iar nivelul de oxigen creşte, ajungând şi el la normal.

„După 24 de ore, scade riscul de accident vascular cerebral (AVC) şi moarte subită. După 48 de ore, gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. După 72 de ore, respiraţia devine mai uşoară. De asemenea, creşte capacitatea pulmonară. După 2-3 săptămâni, se îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, mersul pe jos devine mai uşor, iar funcţia pulmonară creşte cu până la 30%. Între o lună şi 9 luni, tusea, oboseala şi respiraţia grea se ameliorează. Organismul dispune de mai multă energie. După 1 an, riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%. Riscul unui AVC este la fel de mic ca în cazul unui nefumător!”, detaliază dr. Pall.

Potrivit medicului pneumolog, după 5 ani, riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. După 10 ani, riscul de cancer la plămâni scade cu 30-50%. După15 ani, riscul de a face un tip de cancer este acelaşi ca şi în cazul unei persoane care nu a fumat niciodată.

Sevrajul, la ce trebuie să ne aşteptăm

Dacă sevrajul ar fi simplu, toţi fumătorii ar reuşi din prima încercare să renunţe la fumat. O parte din fumători nu au probleme dacă abandonează fumatul, dar sunt şi persoane la care apar simptome de sevraj, cu intensităţi diferite.

„Persoanele care decid să renunţe la fumat trebuie să se aştepte la simptome ca: iritabilitate, frustrare sau furie, anxietate, nelinişte sau nerăbdare, dificultăţi de concentrare, tulburări de somn, insomnie, stări depresive sau disforice, creşterea apetitului sau creştere ponderală”, explică medicul pneumolog.

Aceste simptome pot fi foarte neplăcute, dar nu sunt grave şi pot fi diminuate cu ajutorul terapiei şi consilierii.

Nicotina, bat-o vina!

Folosirea tutunului a fost, încă de la începuturi, controversată. În prezent, sunt nenumărate cercetări ce au demonstrat creşterea riscului de apariţie aanumitor boli la fumători.

„Accesul la informaţii este facil,orice fumătorpoate să spună măcarcâteva dintre bolile pe care le favorizează fumatul. Cei mai mulţi fumători afirmă că ar fi bine să se lase,dar le este greu să se hotărască, deoarece fumatul îi face să se simtă bine. Nicotina, bat-o vina, e cea care induce această stare şi creează dependenţă. Nicotina, inhalată deodată cu fumul de tigară, găseşte în plămâni o suprafaţă mare de pătrundere în sânge, reprezentată de alveole. Absorbţia este rapidă şi fluxul sanguin duce rapid nicotina la nivelul creierului, astfel încât, după câteva secunde de la inhalare, fumătorul se simte bine. Nicotina este metabolizată într-un ritm diferit la fiecare persoană. Oamenii continuă să fumeze ţigări de-a lungul zilei, pentru a-şi menţine nivelul constant al nicotinei”, spune dr. Vera Pall.

Pentru informaţii suplimentare, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numerele de telefon ale Cabinetului Verasante, 0241.546.177 sau 0722.302.654.