Subnutriția rămâne o problemă pediatrică majoră la nivel global, afectând aproximativ 22% dintre copiii cu vârsta sub cinci ani, care prezintă un retard de creștere, și aproape 50% dintre preșcolari, care au cel puțin o deficiență de micronutrienți. Deși există recomandări din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru diete durabile și echilibrate, încă există nelămuriri privind capacitatea dietelor strict vegetale de a satisface nevoile nutriționale, în special în cazul copiilor și adolescenților. Studiile efectuate de-a lungul timpului nu au arătat diferențe semnificative în ceea ce privește aportul energetic între copiii care urmează o dietă bazată pe legume și cei care consumă carne. Cu toate acestea, s-a observat că aportul de proteine era sub nivelul recomandat în cazul copiilor vegani.

În schimb, acești copii aveau un aport mai mare de fibre, acizi grași saturați și polinesaturați. În cazul copiilor care urmează diete bazate pe plante, s-au observat riscuri de deficiență la nivelul vitaminelor B12, zinc și fier, în timp ce cei care consumă carne erau predispuși la deficiențe de folat și vitamina E. În plus, indiferent de tipul dietei, au fost identificate deficiențe comune la nivelul aportului de vitamina D, calciu, iod și acizi grași Omega-3. În concluzie, susțin specialiștii, ambele tipuri de diete pot conduce la un aport inadecvat de nutrienți esențiali. O soluție ar putea fi diversificarea alimentației cu alimente bogate în nutrienți, indiferent de originea lor.