Superbacteriile rezistente la antibiotice cauzează din ce în ce mai multe boli greu de tratat, motiv pentru care guvernele, medicii, laboratoarele şi mai ales consumatorii sunt somaţi să se mobilizeze pentru a ţine situaţia sub control.

„Rezistenţa antimicrobiană reprezintă o ameninţare fundamentală pe termen lung pentru sănătatea oamenilor, producţia de alimente şi dezvoltarea durabilă”, a declarat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în deschiderea primei reuniuni convocate vreodată pe acest subiect la Adunarea Generală a ONU. „Suntem pe cale să ne pierdem capacitatea de a proteja atât oamenii, cât şi animalele la infecţii letale”, a adăugat el.

„Dacă vom continua aşa, o boală obişnuită cum ar fi gonoreea va deveni incurabilă. Veţi merge la medic, iar medicul va trebui să vă spună «îmi pare rău, nu pot face nimic pentru dumneavoastră»”, a avertizat, la rândul său, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Chan. Ea a subliniat că nu a fost dezvoltată nicio nouă clasă de antibiotice de ani de zile, randamentul investiţiilor pentru acest tip de medicamente fiind insuficient pentru industria farmaceutică.

Responsabila OMS a cerut o acţiune coordonată din partea tuturor sectoarelor, public şi privat, a guvernelor, cadrelor medicale, laboratoarelor, dar şi a consumatorilor. „Acestora din urmă trebuie să li se ofere posibilitatea de a consuma carne fără antibiotice”, a subliniat ea, în condiţiile în care transmiterea infecţiilor rezistente la antibiotice de la animale la consumatori a fost larg documentată.

Românii, fanii antibioticelorRezistenţa la antibiotice duce la înmulţirea infecţiilor nosocomiale şi la pierderea multor vieţi. Românii consumă antibiotice pe bandă rulantă şi sunt puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva virusurilor. De asemenea, obţin cel mai uşor antibiotice fără să treacă pe la medic, factor care generează consum abuziv de antibiotice şi, în ultimă instanţă, rezistenţa la antibiotice în comunităţi.

„A preveni rezistenţa la antibiotice înseamnă a utiliza raţional şi echilibrat antibioticele disponibile, precum şi a preveni şi controla cât mai eficient bolile infecţioase. Dincolo de responsabilităţile autorităţilor sanitare, măsuri simple stau la îndemâna publicului larg, pentru combaterea infecţiilor şi a rezistenţei la antibiotice: respectarea planurilor de vaccinare, controlul purtătorilor de microbi, prin acţiuni susţinute de igienă comunitară, respectarea consecventă a normelor de igienă în gospodării şi la pregătirea hranei, spălarea mâinilor. Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele cu antibiotice oricând este cazul, precum şi refuzul auto-medicaţiei pot avea efecte benefice pentru sănătatea proprie, precum şi pentru a comunităţilor”, explică reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa.