Boli şi afecţiuni
374 accesări 21 Aprilie 2017 0 comentarii

Boala carotidiană şi accidentul vascular cerebral. Investigaţii şi tratament

Accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de deces şi principala cauză de invaliditate pe termen lung, ţara noastră aflându-se printre ţările europene cu rata de mortalitate foarte înaltă prin accident vascular.

În era imagistică în care ne aflăm, investigaţia cea mai accesibilă o reprezintă ultasonografia cervico-cerebrală Doppler, intrată în rutina investigaţiilor pacientului cu boală cerebrovasculară şi o unealtă utilă a medicului neurolog. Accesibilitatea metodei, costurile reduse, reproductibilitatea şi non-invazivitatea o fac atractivă pentru evaluarea prognostică şi urmărirea terapeutică a pacienţilor, explică specialiştii de la Medstar General Hospital.

Potrivit as. univ. dr. Ana Maria Ionescu, medic primar neurologie, Medstar General Hospital, „între boala carotidiană şi accidentul vascular cerebral există relaţie. De obicei, 85% din accidentele vasculare tratate sunt ischemice. Nu trebuie să uităm că aproximativ 40% rămân de cauză nedeterminată, 15-20% se datorează emboliilor cardiace, până la 15% aterosclerozei carotidiene şi până la 8% aterosclerozei carotidiene intracraniene. Ateroscleroza este o boală sistemică, prevalenţa stenozelor carotidiene este puţin cunoscută. Un studiu de Framingham ne spune că proporţiile sunt de peste 10% atât la femei, cât şi la bărbaţi, pentru stenoze de peste 50%”.

Este foarte importantă diferenţierea între boala carotidiană cu simptome şi cea fără simptome în ceea ce priveşte tratamentul indicat de medicul curant. Cea simptomatică cuprinde accidentul vascular ischemic şi riscul crescut de recurenţă, iar în acest caz se face prevenţie secundară.

Pe de altă parte, boala carotidiană asimptomatică este descoperită de cele mai multe ori întâmplător şi prezintă un risc scăzut de evenimente viitoare, caz în care se face prevenţie primară.

Ce persoane pot face boala carotidiană

Persoanele predispuse să facă această afecţiune sunt cele cu o vârstă înaintată, persoanele cu hipertensiune arterială, fumătorii, pacienţii cu diabet zaharat, dislipidemie, antecedente în istoricul familial sau cu alte boli vasculare periferice. Aceştia sunt factorii de risc bine-cunoscuţi.

„Identificarea stenozelor carotidiene se recomandă, în primul rând, atunci când există un suflu carotidian, când există o stenoză cunoscută, pentru monitorizarea acestor stenoze, la cei la care urmează să se efectueze o revascularizare miocardică chirurgicală, căci aproximativ 75% din aceşti pacienţi prezintă stenoze carotidiene”, explică medicul specialist.

Accidentele vasculare ischemice ce se pot produce, în caz de boală carotidiană sunt: ischemie teritorială, subcorticală, până la leziuni border-zone, care sunt cele mai frecvente, mai ales în stenozele înalte, la graniţa dintre teritoriul de vascularizaţie a două artere majore, cerebrală posterioară şi cerebrală medie, ca în aceste cazuri.

Recomandările de ordin general în ceea ce priveşte boala arterială se referă, în primul rând, la oprirea fumatului şi la tratamentul cu statină, precum şi menţinerea nivelului de colesterol.

Terapia antiplachetară este recomandată la toţi pacienţii cu boală arterială periferică simptomatică indiferent de localizare.

XXX

Pentru mai multe informaţii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numerele de telefon 0241.638.251, 0722.574.250 sau 0241.940.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Sfatul medicului, boli şi afecţiuni, terapii alternative, dietă şi nutriţie - Revista de sănătate Cuget Liber. Pentru o viaţă sănătoasă.