Este o certitudine că, odată cu venirea toamnei, ne vom confrunta şi cu afecţiunile de sezon, de care nu scăpăm în nicio toamnă şi care fac, anual, numeroase victime. Chiar dacă, de cele mai multe ori, par inofensive, pentru că se vindecă rapid şi fără să lase urme, virozele respiratorii reprezintă cea de-a patra cauză de deces pe plan mondial, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit dr. Elena Toma, medic de familie, una dintre cauzele favorizante ale virozelor respiratorii o reprezintă factorii care determină reacţii congestive ale mucoasei nazale, faringelui, traheei, bronhiilor şi alveolelor pulmonare. Aceste modificări scad rezistenţa şi puterea de apărare locală, ajutând sau declanşând acţiunea microbilor.
O altă cauză este acţiunea factorilor iritanţi asupra mucoaselor respiratorii şi anume a substanţelor care exercită o iritaţie mecanică, cum ar fi praful, fumul, scamele, fumul de ţigară, gazele toxice etc.
Cea mai des întâlnită afecţiune respiratorie a toamnei este gripa, care este şi cea mai contagioasă dintre toate. De obicei, boala este frecvent întâlnită în sezonul rece şi afectează în special colectivităţile de copii, dar şi bătrânii sau celelalte categorii de oameni.
Sursa de infecţie este omul, a precizat specialistul, boala transmiţându-se cu uşurinţă de la bolnav la omul sănătos prin tuse, strănut sau prin folosirea de către mai multe persoane a obiectelor proaspăt contaminate cu secreţii care conţin virus, de genul batistelor sau al jucăriilor.
În ceea ce priveşte perioada de incubaţie, aceasta este scurtă, între una şi trei zile, dar îşi poate face debutul brutal cu frisoane, febră mare, dureri de cap, dureri musculare şi articulaţii şi mai ales stare de slăbiciune generală. În plus, bolnavii acuză simptome ce se asociază cu senzaţia de înţepături în nas şi gât, strănut, secreţii nazale apoase, nas înfundat, tuse seacă şi chiar somnolenţă, uneori. Câteodată, dar mai rar, pot apărea tulburări digestive manifestate prin greaţă, vărsături, limbă încărcată, lipsa poftei de mâncare.
Aşadar, pentru cei care sunt mai norocoşi şi se aleg cu o formă mai uşoară de gripă, tratamentul se va face la domiciliu, cu repaus în casă aproximativ o săptămână şi administrarea de simptomatice (Algocalmin, Paracetamol, sirop de tuse).
Consultul medical, obligatoriu
Când simptomele nu cedează în 3-4 zile sau se agravează, se va apela la medic, deoarece există posibilitatea unor complicaţii, ceea ce nu este de dorit.
„Mare atenţie! Nu încercaţi să luaţi antibiotice, pentru că nu vă ajută. Trebuie să şitiţi că gripa se vindecă în aproximativ o săptămână, iar cei mici, bătrânii şi persoanele cu rezistenţă scăzută la îmbolnăviri pot face complicaţii. Astfel, ei pot suferi de otită, bronşite, pneumonii, bronhopneumonii, meningită. Mai grav, unele dintre aceste complicaţii sunt răspunzătoare, uneori, de decesele asociate gripei”, a completat medicul.
Ca urmare, soluţia cea mai sigură pentru prevenirea gripei este imunizarea. Cei care se vor decide să se vaccineze împotriva gripei trebuie să ştie că anticorpii se formează în aproximativ două săptămâni, vaccinarea asigurând o protecţie antigripală timp de minim şase luni. Imunizarea se poate face la medicul de familie, dar şi în unităţile sanitare cu paturi.
Categoriile de persoane care sunt predispuse la gripă sunt bolnavii cronici, în special cei cu afecţiuni respiratorii cronice, dar şi diabeticii şi cardiacii, copiii şi adulţii cu astm bronşic, care au o evoluţie gravă a bolii, personalul medico-sanitar, dar şi persoanele vârstnice.
