Cu toţii ştim că diabetul zaharat este o boală cronică, extrem de complexă şi tot mai des întâlnită în ultimii ani, caracterizată prin creşterea valorii de glicemie în sânge.
„Diabetul zaharat de tip 1 este o afecţiune care şi-a menţinut cumva incidenţa. La tineri, incidenţa diabetului zaharat de tip 1 este de peste 75%, ţara noastră încadrându-se în rândul celor cu o incidenţă medie mare la diabetul zaharat de tip 1.
Diabetul zaharat de tip 1 este o afecţiune zgomotoasă, se manifestă cu foame, scădere ponderală, oboseală, inconstanţa tânărului sau copilului şi, de cele mai multe ori, ajunge să fie diagnosticat în maximum 14 zile de la declanşare. De obicei, pacientul este adus într-o unitate de terapie intensivă sau la Urgenţă. Declanşarea diabetului de tip 1 este accentuată de factori infecţioşi, de stres, şi este o adevărată tragedie în rândul familiei care are un copilaş cu diabet de tip 1 declanşat. Totuşi, treptat, cu ajutorul echipei medicale, familia şi pacientul ajung să controleze această boală”, a declarat dr. Ecaterina Amza, medic primar Diabet şi Boli de Nutriţie, la Medstar General Hospital.
Mai grav este că diabetul de tip 1 se poate declanşa de la naştere şi durează până în ultima zi de viaţă.
În ceea ce priveşte incidenţa diabetului de tip 2 la copil, aceasta este, din ce în ce, mai mare la noi în ţară şi nu numai, datorită stilului de viaţă afectat, datorită consumului de alimente procesate, a scăderii consumului de fructe sau legume proaspete şi creşterea incidenţei sedentarismului.
Potrivit specialiştilor, trei din zece copii sunt supraponderali sau obezi, 8% din ei având obezitate. Dintre aceştia, mulţi se selectează pentru a deveni diabetici de tip 2, încă de la vârstă mică. Tocmai de aceea, trebuie controlată glicemia, eventual hemoglobina glicată la un copil supraponderal peste opt ani.
„Când ne aflăm în faţa unui copil supraponderal, mai ales dacă are factori de risc declanşator, adică diabet gestaţional al mamei sau rude de gradul I sau gradul II cu diabet zaharat de tip 2, această situaţie constituie factori de risc”, a completat dr. Amza.
Specialistul a mai precizat că, în primul rând, cauzele obezităţii sunt complexe şi ţin şi de educaţia din familie, educaţia de la şcoală, educaţia alimentară. Apoi, cauzele psihologice nu trebuie uitate, pentru că sunt părinţi care fac un lucru nu tocmai bun, recompensează cu dulciuri copilul care a luat notă mare sau care a făcut un lucru bun. În acest fel, a subliniat medicul, în subconştient i se grevează ideea că dulcele este o recompensă.
„Acest lucru este un comportament păgubos şi nu ar fi bine să recurgem la el. De asemenea, sunt mulţi părinţi care îşi aduc copilaşii la control să slăbească, dar ei înşişi sunt supraponderali sau obezi. Eu zic să fim atenţi, în primul rând, la stilul nostru de viaţă, la mâncarea pe care o mâncăm în familie şi după aceea să avem pretenţii de la copii să fie normoponderali”, a mai spus specialistul.
În concluzie, este foarte important ca părinţii să slăbească, iar copilaşii să facă mai multă mişcare fizică, să se joace mai mult, să practice un sport, pentru a preveni, astfel, acumularea de grăsime în timp şi declanşarea diabetului zaharat.
Petru detalii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numerele de telefon 0241.638.251, 0722.574.250 şi 0241.940.
