Urmele roşii de sânge pe periuţă sau în chiuvetă pot fi semnele de început ale parodontozei, o afecţiune care, netratată, duce la pierderea dinţilor prin distrugerea osului în care sunt aceştia implantaţi.

Deşi această afecţiune, mai frecventă după 40 ani, poate începe fără durere, există însă o serie de semne care ar trebui să le îngrijoreze pe persoanele afectate şi să le trimită la cabinetul stomatologic, la timp, pentru a o trata. Boala parodontală este o afecţiune progresivă şi cauza principală a pierderilor dentare în rândul adulţilor din lumea întreagă.

„Aceasta apare atunci când toxinele găsite în placa bacteriană dentară inflamează ţesutul gingival, iar infecţia bacteriană rezultată, adesea cunoscuta sub numele de gingivită, duce la distrugerea ţesutului gingival şi a osului care stă la baza acesteia şi, în final, la pierderea dintelui. Astfel, nu va rămâne suficient os pentru realizarea, pe viitor, a unor proteze stabile sau a unor implanturi dentare, ceea ce duce la necesitatea unor intervenţii suplimentare, de adiţie de os”, explică dr. Mihaela Dan, dentist.

Semne care prevestesc apariţia parodontozei

Sângerarea la periaj, la folosirea aţei dentare sau la consumul unor alimente reprezinta un prin semn al parodontozei. Acest fenomen se explica prin faptul că bacteriile şi toxinele lor din placa bacteriană provoacă o infecţie care face ca ţesuturile să fie predispuse la sângerare. „Durere, roşeaţa sau umflarea gingiilor fără motiv aparent este încă un semn al acestei afecţiuni. Unul dintre răspunsurile de apărare ale sistemului imunitar este inflamaţia gingiilor, o reacţie prin care organismul încearcă să izoleze bacteriile care cauzează boala şi să împiedice răspândirea lor în alte părţi ale corpului. 80% din cazurile de parodontoză au drept cauza acumularea de bacterii din placa bacteriana, iar organismul reacţionează la atacul acestora. Este important să tratăm infecţia înainte ca bacteriile să fie transportate în fluxul sanguin spre alte zone ale corpului. Ba mai mult, unele studii arată că există o legătură între parodontoză şi numeroase afecţiuni (cardiace, diabet etc.), deci încă un motiv pentru a stopa din stadiu incipient evolutia acestei boli”, explica specialistul.

Alte simptome ale afecţiunii

Inflamaţia determină distrugerea ţesutului parodontal şi expunerea rădăcinii dintelui, acesta apărând mai lung. Nu în ultimul rând, rădăcina expusă este mai sensibilă la durere şi se poate caria uşor.

„Halitoza sau respitaţia urât mirositoare este un alt simptom, ce poate să apară din cauza prezenţei resturilor alimentare între dinţi, sub linia gingiei. Acesta afectează interacţiunea cu persoanele din jur şi confortul personal şi, de asemenea, este asociata frecvent cu boala parodontală. Dinţii care se deplasează din poziţia lor obişnuită şi modificarea muşcăturii reprezintă un semn că osul s-a retras atât de mult, iar rădăcinile sunt atât de puţin implantate în os, încât chiar şi forţele normale din timpul masticaţiei determină deplasarea dinţilor”, mai spune specialistul.

Prezenţa puroiului între dinţi, semn de infecţie

Acesta este un indiciu clar al infecţiei parodontale în stadiu avansat, reprezentând rezultatul luptei organismului împotriva infecţiei bacteriene.

Gingivita este primul stadiu şi singurul reversibil al bolii parodontale, astfel încât este esenţială recunoaşterea primelor semne ale acestei afectiuni. „Parodontoza, în stadiu incipient, poate fi detectată de medicul stomatolog în timpul controalelor de rutină. Soluţiile moderne, precum terapia cu ozon, laserul, intervenţiile chirurgicale parodontale etc., vor ajuta la păstrarea dinţilor cât mai multă vreme pe arcadă”, spune medicul.

Nu în ultimul rând, menţinerea unei igiene corecte (periaj de cel puţin două ori pe zi, folosirea aţei dentare sau a duşului bucal zilnic) şi detartrajul periodic sunt esenţiale pentru menţinerea sănătăţii dinţilor şi a gingiilor.