
În mod obișnuit, inima se află în partea stângă a pieptului, ușor înclinată, adăpostită între plămâni. Totuși, în cazuri extrem de rare, medicii pot descoperi o inimă care bate în partea dreaptă. Fenomenul poartă numele de dextrocardie, o particularitate congenitală care, deși neobișnuită, nu este întotdeauna periculoasă.
Dextrocardia reprezintă o malformație anatomică prezentă de la naștere, în care inima este orientată sau poziționată spre partea dreaptă a toracelui, în loc de stânga. Această inversare apare în primele săptămâni de viață intrauterină, când organele încep să se formeze. În loc să se rotească spre stânga, inima se dezvoltă în direcția opusă.
Statisticile arată că dextrocardia afectează aproximativ 1 din 10.000 – 12.000 de persoane, fiind o condiție rară, dar fascinantă pentru lumea medicală.
Medicii disting mai multe forme de dextrocardie, în funcție de modul în care sunt dispuse organele interne: dextrocardia simplă – doar inima este poziționată spre dreapta, iar restul organelor își păstrează poziția normală; dextrocardia cu situs inversus totalis – toate organele interne sunt „oglindite”: ficatul se află în partea stângă, stomacul și splina în dreapta, iar inima bate tot în dreapta. Persoanele cu această formă trăiesc, de obicei, o viață normală; dextrocardia cu anomalii cardiace – inima este orientată spre dreapta, dar prezintă și defecte structurale, precum malformații ale valvelor, ale vaselor de sânge sau ale septului cardiac. Această formă poate necesita tratament de specialitate.
Dextrocardia este adesea descoperită întâmplător, în timpul unei radiografii toracice, al unei ecografii cardiace sau al unui electrocardiograme (EKG) de rutină. Pe radiografie, inima apare „oglindită”, iar medicul observă că vârful cardiac, care de obicei indică spre stânga, se află de fapt în partea dreaptă.
Electrocardiograma poate arăta inversarea tipică a undelor electrice, iar o ecocardiografie detaliată poate confirma dacă există și alte malformații cardiace. În unele cazuri, medicii recomandă și CT sau RMN cardiac, pentru a vizualiza mai bine poziția și structura inimii.
Multe persoane care au dextrocardie nu prezintă simptome și duc o viață complet normală, fără restricții. Însă, atunci când această condiție este asociată cu alte anomalii congenitale, pot apărea manifestări precum: dificultăți de respirație; oboseală excesivă; bătăi neregulate ale inimii; infecții respiratorii repetate; dureri toracice sau senzația de presiune în piept. În cazurile severe, mai ales atunci când dextrocardia este însoțită de defecte cardiace complexe, pot fi necesare tratamente medicamentoase sau chiar intervenții chirurgicale.
În concluzie, atunci când medicul descoperă că „inima bate pe dreapta”, nu este neapărat un motiv de îngrijorare. Este important, însă, ca această particularitate să fie cunoscută și monitorizată medical, pentru a exclude eventualele complicații.