Boli şi afecţiuni
3685 accesări 23 Ianuarie 2017 0 comentarii

Când trebuie să ne îngrijoreze picioarele umflate. Tromboza venoasă: diagnostic şi tratament

Tromboza venoasă, incluzând tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară, are o incidenţă anuală de aproximativ 1 la 1.000 adulţi. Incidenţa creşte brusc, după vârsta de 45 de ani şi este uşor mai mare la bărbaţi decât la femei.

Tromboza venoasă profundă se referă la blocarea circulaţiei venoase de către un cheag. Afecţiunea poate apărea la fumători, la persoanele cu vârsta peste 60 de ani, precum şi la persoanele cu antecedente. Formarea cheagului de sânge poate avea mai multe cauze: insuficienţă cardiacă sau respiratorie, infarct miocardic, intervenţii chirurgicale majore, fracturi, accident vascular cerebral, varice, obezitate.

„Leziunea peretelui venos poate fi cauzată de: intervenţii ortopedice, fracturi la şold sau la picior, catetere venoase centrale. O altă cauză a trombozei venoase este şi hipercoagulabilitatea sângelui, ce poate să apară în timpul sarcinii sau post-partum, în neoplazii, afecţuni mielo-proliferative oriinfecţii acute severe.

Trombofilia ereditară sau dobândită (probleme de coagulare) apare din cauza unei imobilizări prelungite, mai mult de trei zile, precum şi a anumitor medicamente: contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală, sindromul nefrotic, hormonoterapie, chimioterapie sau radioterapia”, explică dr. Alina Oprescu, cardiolog.

Este important ca pacienţii să se adreseze medicului specialist în cazul apariţiei următoarelor simptome: durere pe traiectul venos, sensibilitate sau tensiune la nivelul gambei, tumefierea unilaterală a piciorului cu căldură şi eritem, durere la flexia dorsală a piciorului, umflarea venelor superficiale, aspect cianotic al membrului afectat.

„Există anumite afecţiuni ce se manifestă asemănător cu tromboza venoasă pro-fundă şi uneori pot crea confuzie: chistul Baker, sindromul post-trombotic, venele varicoase, edemele din insuficienţa cardiacă sau renală, ischemia acută periferică, tumori, hematoame, traumatisme musculare etc. Analizele care pot fi efectuate pentru a confirma diagnosticul de tromboză venoasă profundă sunt: analize de sânge specifice, ecografie Doppler venoasă, computer tomografie venoasă, RMN venos, venografie, analize pentru depistarea trombofiliei”, detaliază medicul specialist.

Tratamentul poate preveni decesulTratamentul pacienţilor cu tromboză venoasă cronică are ca scop principal prevenţia morţii prin embolie pulmonară. De asemenea, se urmăreşte ameliorarea simptomelor la nivelul membrului afectat şi prevenţia apariţiei sindromului post-trombotic.

„Tratamentul iniţial este axat pe administrarea unui derivat de heparină, în asociaţie cu un antagonist de vitamina K. Tratamentul cronic al afecţiunii constă în administrarea de antagonişti de vitamina K, însă medicul specialist va ajusta tratamentul, precum şi perioada de administrarea în funcţie de gradul de severitate”, mai spune medicul cardiolog.

Taguri articol: boli şi afecţiuni tromboză venoasă boli diagnostic durere edeme simptome trombofilia

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Sfatul medicului, boli şi afecţiuni, terapii alternative, dietă şi nutriţie - Revista de sănătate Cuget Liber. Pentru o viaţă sănătoasă.