04 Februarie 2019
745 accesări
0 comentarii

Aţi născut de curând şi nu reuşiţi să vă alăptaţi bebeluşul? Deşi alăptarea este un proces natural, iar corpul ştie ce trebuie să facă, deseori se întâmplă ca startul în alăptare să se dovedească a fi extrem de anevoios. Mai mult decât atât, există şi cazuri în care lactaţia se instalează mai lent.

Uneori, lactaţia poate întârzia la femeile care au născut prin cezariană, mai ales dacă aceasta a fost programată. Totuşi, este posibil ca cel mic să se fi obişnuit cu biberonul şi să refuze sânul. Pe de altă parte, există posibilitatea ca bebeluşul să aibă fren lingual scurt, problemă care se rezolvă printr-o intervenţie chirurgicală rapidă. De asemenea, mai există situaţii în care mama poate avea un canal blocat sau bebeluşul nu are destulă putere să sugă. Oricum, indiferent care sunt motivele pentru care întâmpinaţi dificultăţi în alăptare, este bine să cereţi sprijinul unui consilier în alăptare.

„Orice mamă care îşi doreşte să alăpteze o poate face dacă deţine informaţii valabile, dacă este susţinută de familie şi dacă apelează la sfaturile unui specialist. De ce? Pentru că alăptarea este mai mult decât hrană, înseamnă confortul afectiv al mamei şi al bebeluşului. Tocmai de aceea, este bine ca prima consiliere - şi dacă este cazul şi celelalte - să se realizeze la domiciliul bebeluşului, pentru a observa felul în care se manifestă acesta, cât şi modul în care se comportă mama în mediul familial. De cele mai multe ori, mama este ajutată să adopte la domiciliul acesteia poziţii care îi oferă confortul, care se răsfrâng asupra copilaşului pe care-l alăptează”, a declarat Liliana Tudose, consilier în educaţie prenatală şi psiholog.

În prezent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă hrănirea copilului exclusiv la sân până la vârsta de şase luni, urmând să se continue alăptarea, în paralel cu diversificarea alimentaţiei până la vârsta de doi ani.

Laptele matern facilitează digestia

Experţii OMS sunt de părere că alăptarea reprezintă modalitatea normală de furnizare a nutrienţilor necesari sugarului, pentru o creştere şi dezvoltare sănătoase. Practic, laptele matern conţine celule vii, factori imunoprotectivi, acizi graşi necesari dezvoltării creierului, enzime care facilitează digestia şi absorbţia etc.

Aşa că, alăptarea copilului pe o perioadă cât mai îndelungată duce la creşterea imunităţii şi reduce riscul infecţiilor acute. După şase luni de la naştere, valoarea calorică a laptelui matern scade, dar creşte nivelul de anticorpi, acest lucru reducând riscul infecţiilor acute.

De precizat că alăptarea după această perioadă reduce riscul bolilor cronice infantile, reduce riscul obezităţii şi creşte dezvoltarea cognitivă prin conţinutul de acizi graşi esenţiali.

Mămicile trebuie să ştie, însă, că introducerea în alimentaţie a suplimentului de lapte praf va duce, automat, la scăderea lactaţiei, întrucât laptele matern se produce după ideea „cerere şi ofertă”’. Mama trebuie să alăpteze frecvent, inclusiv noaptea, să nu ofere suzetă sau biberon, să nu introducă în alimentaţia copilului alt aliment decât laptele matern. Ca urmare, dacă observaţi o scădere a cantităţii de lapte secretat, alăptaţi mai des şi astfel corpul dumneavoastră va recunoaşte nevoia bebeluşului, iar în doar câteva zile veţi începe să produceţi mai mult lapte.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU