21 Septembrie 2017
1366 accesări
0 comentarii

Dintre afecţiunile oftalmologice, keratoconusul este o boală destul de comună, care afectează corneea, spun specialiştii de la Institutul „Microchirurgia Ochiului”. Această afecţiune nu este inflamatorie şi se caracterizează prin subţierea şi deformarea corneei, afectând acuitatea vizuală.

Printre cele mai frecvente cauze ale acestei boli se numără, în primul rând, factorii genetici, urmaţi de factorii de mediu (radiaţiile UV), factorii endocrini (disfuncţiile glandei tiroide) şi factorii imunologici. Primele manifestări ale afecţiunii apar, de regulă, în ultimii ani de adolescenţă.

Cu toate acestea, medicii afirmă că, potrivit studiilor, boala apare după ce procesul de creştere încetează, între 16 şi 21 de ani. Printre factorii ce favorizează declanşarea bolii, se numără frecatul ochilor purtarea îndelungată a lentilelor de contact, expunerea la razele ultraviolete etc.

„Keratoconusul debutează, în general, în cursul pubertăţii, cu scăderea uşoară a vederii, oboseală oculară, imagini deformate, fotofobie, iritaţie oculară şi schimbarea frecventă a dioptriilor ochelarilor. În timp, vederea scade progresiv şi nu mai poate fi corectată cu ochelari. În funcţie de simptomele clinice şi de rezultatele examinărilor, se diferenţiază patru stadii de evoluţie. Unul dintre primele simptome ale bolii este pruritul (mâncărimi), asociat sau nu cu alergii oculare. În acelaşi timp, se constată apariţia sau agravarea unor vicii de refracţie, ceea ce aduce pacientul la oftalmolog, pentru modificarea ochelarilor”, au declarat specialiştii de la Institutul „Microchirurgia Ochiului”.


Cum se tratează această afecţiune

La începutul bolii, pacienţii se plâng de scăderea acuităţii vizuale, astigmatismul necorectat determinând înceţoşarea vederii atât la citit, cât şi la distanţă. Printre simptomele specifice, se numără şi fotofobia sau halourile, de regulă pe timpul nopţii. Pacienţii descriu fotofobia ca un disconfort accentuat în zilele însorite sau la lumină puternică. Halourile apar la cei care conduc pe timp de noapte. Pe măsură ce boala evoluează, apar imaginile fantomă, vederea dublă, deformarea imaginii sau perceperea unor imagini multiple ale aceluiaşi obiect.

„Când apar una sau mai multe din manifestări, se impune un consult oftalmologic în care specialistul recomandă o serie de investigaţii, folosind aparate speciale menite să evalueze suprafaţa şi grosimea corneană. După stabilirea diagnosticului şi a stadiului de evoluţie, se va stabili dacă boala este progresivă sau stabilizată. Tratamentul trebuie indicat în cel mai scurt timp. Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de progresie este foarte redus”, menţionează specialiştii.

În prezent, există mai multe opţiuni în ceea ce priveşte tratamentul acestei boli. Ca primă măsură, tratamentul presupune corectarea astigmatismului cu ajutorul ochelarilor. Ochelarii sau lentilele de contact ajută pacientul la corecţia vederii, dar nu tratează boala.


„Tratamentul chirurgical al keratoconusului include: îndepărtarea stratului de la suprafaţa corneei, pentru a permite difuziunea riboflavinei spre straturile profunde; implantarea de inele intra-corneene; transplantul de cornee (reprezintă singura opţiune dacă au apărut complicaţii). Ultima procedură menţionată presupune înlocuirea corneei pacientului cu una prelevată de la un cadavru şi este suturată sub anestezie locală sau generală. O altă metodă specială pe care o practicăm este implantarea unor inele dintr-un material special, biocompatibil PMMA, în grosimea corneei. Aceste inele se numesc intra-corneene şi sunt personalizate pentru fiecare pacient în parte. Sunt calculate în funcţie de parametrii vizuali şi anatomici ai ochiului şi au ca scop aplatizarea corneei. Această aplatizare duce la o îmbunătăţire considerabilă a vederii”, concluzionează medicii specialişti.

Pentru detalii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numărul de telefon 0740.295.193.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU