Vă supără nasul, gâtul? Nu puteţi respira cum trebuie? Nu vă speriaţi! Este posibil să fi contactat o viroză respiratorie. Dacă strănutaţi, vă curge nasul, vă ustură în gât ori sunteţi răguşit şi tuşiti, este clar. La toate aceste stări, se pot adăuga frisoane, dureri musculare difuze, iar la copiii mici, manifestările pot fi mai chinuitoare, întrucât ei nu ştiu să sufle nasul. Ca urmare, ei pot deveni agitaţi, refuză mâncarea, nu se pot odihni, iar la efortul de tuse pot voma. Alteori, însă, febra poate atinge 39-40 grade. De asemenea, ganglionii din zona gâtului se pot umfla şi deveni dureroşi.

Tocmai de aceea, a precizat dr. Andra Manoliu, medic de familie, prevenirea virozelor respiratorii se face, în primul rând, evitând expunerea la frig şi umezeală. Apoi, este necesară scoaterea copiilor la plimbare, pentru că mişcarea în aer liber ajută la dezvoltarea imunităţii. Totuşi, şi aceste ieşiri trebuie controale. Spre exemplu, sunt de evitat ieşirile atunci când este ceaţă. Un alt factor favorizant al virozelor este fumatul, care scade apărarea mucoaselor.

„Din păcate, mulţi părinţi au prostul obicei de a fuma în locuinţă, de multe ori în bucătărie. Total greşit, întrucât acolo membrii familiei se întrunesc de câteva ori pe zi. În plus, uşa nu reprezintă o barieră reală pentru fum, mai ales că cei mici vin frecvent în preajma părinţilor pe care, poate, nu i-au văzut o zi întreagă. Nu în ultimul rând, trebuie să ne ferim de persoanele răcite: copiii cu semne de boală trebuie ţinuţi câteva zile acasă, mall-urile şi alte spaţii aglomerate este bine să fie evitate, mai ales că imunitatea se formează între vârsta de doi şi şapte ani şi copiii, neavând mecanismele imunitare suficient de dezvoltare, sunt mai expuşi decât adulţii nu doar la a face mai des viroze, dar la a face şi forme mai extinse şi mai severe de boală”, a explicat medicul.

Ea a precizat că în cazul virozelor respiratorii nu există tratament şi că majoritatea trec de la sine. Doar simptomele extrem de deranjante trebuie tratate.

În concluzie, pentru o febră peste 38-38,5 grade, se va lua Paracetamol, alături de Ibuprofen sau Aspirină (aceasta din urmă doar la persoanele peste 12 ani), dar numai în cazul în care febra creşte prea repede şi nu puteţi repeta doza de Paracetamol.

Şi consumul de lichide calde şi frecţionarea corpului cu oţet va ajuta la scăderea temperaturii. Reţineţi, însă, importantă este şi evitarea ieşirii din casă pentru a nu supune corpul unor variaţii de temperatură.

Dr. Manoliu a mai spus că, în general, oamenii au obiceiul de a face foarte cald în casă, ceea este greşit.

O temperatură, în cameră, de 27-30 grade, nu va aduce nimic bun, din contră, va usca aerul din încăpere şi va agrava simptomele. Deci, o temperatură de maxim 25 grade şi tăviţe cu apă pe sursele de căldură pentru a avea suficientă umiditate în cameră sunt suficiente. Pentru aerisire, pacientul se va muta în altă cameră.

De precizat că odihna ajută mult la refacerea organismului deci, câteva ore în plus de somn sunt binevenite. Pentru desfundarea nasului, se vor folosi picături sau spray-uri decongestionante, dar nu mai mult de 5-7 zile, întrucât pot afecta mucoasa nazală.

„Pentru gât, se vor utiliza spray-uri sau dropsuri cu efecte calmante şi antiseptice. Totodată, şi inhalaţiile calde sunt binevenite, dar şi ceaiurile calde de plante medicinale aduc şi ele un aport la hidratare. În plus au efecte antiinflamatorii, emoliente, eventual expectorante. Singurul supliment alimentar cu studii dovedite ştiinţific pe creşterea imunităţii în lupta cu viruşii este zincul şi nimic altceva. Atenţie! Suplimentele de vitamine nu cresc imunitatea, ci doar ajută refacerea organismului în perioada de convalescenţă. Ele pot fi luate cu succes din fructe şi legume proaspete, iaurturi naturale”, a adăugat cadrul medical.