Discromatopsia este o afecțiune caracterizată prin incapacitatea de a distinge anumite culori sau intensități ale culorilor. Discromatopsia roșu/verde este cunoscută și sub denumirea de daltonism. Senzația luminoasă, alături de cea cromatică, precum și de percepția adâncimii spațiului (vederea tridimensională), reprezintă elementele cheie ale vederii sănătoase. Perceperea culorilor ține de cantitatea de lumină la care este supus ochiul, iar în condiții de iluminare slabă, de exemplu, ochii nu văd în culori.

Specialiștii susțin că vederea colorată se dezvoltă treptat, încă de la naștere, bebelușul fiind interesat de culorile vii, tari. Cecitatea cromatică sau discromatopsia reprezintă o tulburare a vederii colorate, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele. Potrivit dr. Roxana Cozubaș, cel mai frecvent se întâlnește discromatopsia roșu/verde, adică ceea ce numim daltonism. În termeni tehnici, incapacitatea de a percepe culoarea roșie se numește protanopie, iar cea verde - deuteranopie. Discromatopsia este de obicei o condiție genetică și se transmite cel mai adesea pe cromozomul X, ceea ce înseamnă că bărbații sunt afectați într-o măsură mai mare decât femeile.

„Cu toate acestea, anumite forme de discromatopsie pot fi dobândite în urma unor boli, leziuni ale ochilor sau expuneri la anumite chimicale. Afecțiunea este preponderent congenitală, deci din naștere, fiind transmisă de la mamă la copil și apare deoarece receptorul responsabil pentru culoarea verde, roșie sau albastră nu funcționează. De fapt, persoanele văd acele culori în nuanțe de gri sau negru sau, dacă totuși percep culorile respective, le văd mult mai estompate decât oamenii cu vedere normală. Alteori, discromatopsia poate să fie și dobândită, apărând în urma traumatismelor, a ingestiei de medicamente sau substanțe toxice, a unor boli, cum ar fi cataracta, însă ponderea acesteia este mult mai mică față de cea congenitală”, a subliniat medicul.

Pentru investigarea tulburărilor cromatice precum daltonismul, în cabinetul de consultații oftalmologice se folosesc preponderent nişte teste care constau în planșe cu diverse simboluri (litere, cifre), desenate cu ajutorul unor cerculețe de dimensiuni și cromatică diferite (saturație, ton, culoare). Aceste planșe sunt corect citite de pacienții care au vedere cromatică bună și incorect sau deloc identificate de către cei care suferă de daltonism sau de alte tipuri de discromatopsie.

Din păcate, nu există un tratament curativ pentru daltonismul congenital, deoarece este o afecțiune genetică determinată de structura ochilor și a conurilor retinei care răspund la diferite lungimi de undă ale luminii.

În unele țări, inclusiv în România, sunt disponibile, totuşi, lentile de ochelari tratate cu un filtru care schimbă percepția culorii, la o persoană discromată, asemănător stimulului pe care îl produce perceperea acelei culori la o persoană sănătoasă. Altfel, boala în sine este incurabilă, pentru că în momentul în care pacientul își dă ochelarii jos, percepția culorilor este din nou distorsionată. Partea bună este că afecțiunea nu este evolutivă, așadar, percepția culorilor rămâne constantă toată viața.

În prezent, există și diverse aplicații mobile și dispozitive digitale care pot ajusta culorile pe ecrane pentru a le face mai ușor de văzut pentru persoanele cu daltonism. Aceste aplicații pot fi utile în domenii precum cititul pe ecranul unui telefon, al unei tablete sau al calculatorului.