Umflarea degetelor este un simptom cu care mulți oameni se confruntă, fie ocazional, fie în mod repetat. Deși la prima vedere pare un disconfort minor, medicii avertizează că în spatele lui pot sta cauze foarte diferite - de la o simplă retenție de apă până la afecțiuni grave care necesită tratament.

În practica medicală, degetele umflate sunt cel mai adesea rezultatul edemului, adică acumularea de lichide în țesuturi. Alteori, inflamația este responsabilă, mai ales în cazul artritei sau gutei. Situațiile banale, precum retenția de lichide pe timpul nopții sau edemele apărute în sarcină, sunt considerate normale și dispar de la sine pe parcursul zilei, fără să ascundă o boală gravă. Totuși, când fenomenul este persistent, cauzele pot fi mult mai complexe.

Printre acestea se numără dermatita alergică de contact, care apare după expunerea la praf, substanțe chimice sau cosmetice și se manifestă prin roșeață, mâncărimi și tumefiere. Infecțiile bacteriene, precum celulita sau erizipelul, duc de asemenea la umflarea degetelor, la fel ca sindromul de compartimentare, o complicație care poate apărea după mușcături de insecte, arsuri sau infecții severe.

Nu trebuie uitate nici problemele circulatorii: tromboza venoasă profundă a membrelor superioare poate determina umflarea dureroasă a brațului și a degetelor, iar fenomenul Raynaud se manifestă prin decolorare, durere și tumefiere la frig.

Unele medicamente au ca efect secundar umflarea degetelor. Printre ele se numără antiinflamatoarele nesteroidiene, antidepresivele sau antihipertensivele, iar simptomul dispare de obicei după întreruperea tratamentului. În plus, bolile sistemice cum ar fi insuficiența cardiacă, renală sau hepatică, se pot manifesta prin edeme generalizate care includ și mâinile. Bolile autoimune, precum sclerodermia sau lupusul, pot provoca edeme persistente și dureri articulare, iar în cazuri rare, afecțiuni precum acromegalia sau eritromelalgia pot sta și ele la baza acestui fenomen. O cauză mult mai comună, dar adesea ignorată, este consumul excesiv de sare și carbohidrați, care favorizează retenția de apă și duc la edemul mâinilor.

Deși prevenția completă nu este întotdeauna posibilă, medicii recomandă reducerea aportului de sare și glucide, menținerea unei hidratări adecvate și a unui stil de viață activ. Dacă însă umflarea degetelor persistă mai mult de două-trei zile, se agravează sau este însoțită de dureri, febră ori erupții cutanate, consultul medical devine obligatoriu.

În concluzie, degetele umflate nu reprezintă întotdeauna un motiv de îngrijorare, dar atunci când fenomenul se repetă sau este asociat cu alte simptome, el poate semnala afecțiuni serioase. O evaluare atentă a contextului și un control de specialitate sunt pași esențiali pentru a exclude cauze grave și pentru a recăpăta confortul zilnic.