O dată cu venirea anotimpului cald, riscul de apariție a deshidratării în rândul copiilor crește. Deshidratarea reprezintă o condiție în care în organism există un deficit total sau parțial al cantității de apă. Potrivit dr. Andrada Paula Vârlan, sugarii și copiii mici sunt predispuși mai des la apariția și instalarea acestei patologii (fie că vorbim despre infecții digestive sau de febră). Cauzele frecvente ale deshidratării includ: vărsături, scaune modificate, febră, transpirații excesive, aport insuficient de lichide. În funcţie de gradul de deshidratare şi grupa de vârstă, cei mici pot prezenta: stări de agitaţie sau letargie, piele uscată, lipsită de elasticitate, faţă palidă, încercănată, buzele şi limba uscate, plâns fără lacrimi, extremităţi reci etc.
„Deshidratarea uşoară nu prezintă riscuri majore, atât timp cât se intervine rapid pentru restabilirea echilibrului hidric. Cu cât organismul pierde mai multe lichide, cu atât creşte riscul unor complicaţii severe
(probleme urinare şi renale, convulsii, şoc hipovolemic). Cea mai eficientă metodă de a combate deshidratarea este alimentaţia corespunzătoare vârstei, şi, bineînţeles, hidratarea. Pentru restabilirea mai rapidă a echilibrului hidric se pot administra şi soluţii de hidratare orală, electroliţi. Este recomandat ca lichidele oferite copilul să fie date, însă, în cantităţi mici (5-10 ml la 5-10 minute) şi la temperatura camerei. Alimentele solide se vor reintroduce treptat în funcţie de toleranţa digestivă a celui mic. Când ne îngrijorăm? În cazul în carecopilul prezintă: persistenţa sau agravarea simptomelor, vărsăturimultiple, scaune diareice, febră înaltă, refuză să consume lichide sau soluţii de rehidratare, nu urinează, este iritabil, dezorientat, somnolent”, a explicat medicul pediatru.