14 Octombrie 2018
987 accesări
0 comentarii

Anxietatea este acea stare caracterizată printr-o trăire permanentă de nelinişte şi teamă, care se manifestă printr-o multitudine de simptome. Spre exemplu, o persoană care suferă de anxietate la locul de muncă are senzaţia unei tensiuni psihice permanente.

Practic, aceasta îşi simte muşchii contractaţi, inima îi bate mai repede, în timp ce tensiunea arterială creşte. Potrivit dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii, persoana cu anxietate poate transpira abundent la extremităţile degetelor sau pe faţă.

Pe scurt, în anxietate, corpul devine foarte încordat, ceea ce corespunde reacţiei normale de stres fizic. Dacă o persoană va simţi că inima bate mai repede înainte de a rosti un discurs, dacă simte că muşchii i se contractă sau respiraţia i se accelerează când îi este frică, totul este foarte normal. Totuşi, dacă această stare fiziologică persistă sau se manifestă fără motiv, dacă apar senzaţii permanente de nod în gât, care jenează atunci când înghite, atunci probabil că aceste manifestări fizice semnalează o stare de anxietate. În privinţa oboselii care apare din cauza suprasolicitării la muncă, această tulburare poate fi fiziologică, psihologică sau mecanică.

Medicul este de părere că aceste tulburări pot duce la scăderea performanţelor în muncă. Mai mult decât atât, oboseala necontrolată poate duce la surmenaj, care este însoţit de tulburări psihice.

„Există mai mulţi factori implicaţi în apariţia oboselii: factori individuali: caracteristicile sistemului musculo scheletal (musculatură mai mult sau mai puţin dezvoltată, ca urmare a unei condiţii fizice mai bună sau mai puţin bună, factorii senzoriali (acuitatea vizuală, simţul cromatic, performanţa auditivă etc), factori nervoşi, factori ocupaţionali şi factori care ţin de mediul de muncă. Cauzele frecvente care determina apariţia oboselii în muncă sunt: intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale; mediul ambiental: iluminat, climă, zgomot; monotonia; factorii individuali; factori psihici: responsabilitate, conflicte; boli, stil de viaţă şi nu în ultimul rând condiţia socială”, a explicat specialistul.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU