Vertijul reprezintă forma cea mai frecventă de amețeală pentru care oamenii apelează la medic. Starea pe care aceștia o descriu este de rotire, ei au impresia că se învârtesc sau că obiectele se rotesc în jurul lor. Așadar, fără această senzație, nu se poate vorbi de vertij, ci despre alte probleme medicale. Desigur, durata lui poate fi de la câteva secunde, câteva minute, ore sau chiar zile.

Specialiștii spun că bolnavii trebuie să știe că există mai multe tipuri de amețeală : instabilitate, dezechilibru, confuzie, senzație de plutire și bineînțeles vertij. Tocmai de aceea, ele nu trebuie confundate.

Amețeala poate fi semnalul de alarmă pentru o viață stresantă, oboseala cronică, boli cardiovasculare, hepato-biliare, metabolice, tiroidiene sau infecțioase. În același timp, aceasta poate fi asociată cu greață, vărsături, transpirații, tahicardie și chiar cu atacuri de panică.

Vertijul este de două feluri, central și periferic. Primul apare în afecțiuni ale sistemului nervos central (creier sau măduva spinării) : AVC, insuficiență vertebro-bazilară, scleroză multiplă, tumori. Vertijul periferic, în schimb, îți face apariția în afecțiuni ale sistemului nervos periferic, cum ar fi boala Meniere, neuronita vestibulară, otoscleroza etc.

De asemenea, acest vertij poate apărea la pacienții care au rău de mișcare, caz în care este însoțit de stări de vomă. În plus, atunci când pacientul este în mișcare față de alte obiecte aflate și ele în mișcare intervine senzația de amețeală, de obicei în mașină, barcă, lifturi.

În ceea ce privește diagnosticarea, aceasta nu este deloc ușoară. Mai întâi, pacientul este supus unui examen clinic pe baza relatărilor sale și apoi unor teste. Medicii susțin că majoritatea cazurilor de vertij apar în urma traumatismelor craniene, urmate de cazuri de infecții virale și foarte puține generate de boala Meniere.

Boala apare foarte des la tineri

Totodată, vertijul apare și în cazuri în care pacientul are probleme de vedere, pe care știe sau nu că le are, când amețelile, pierderea echilibrului și dureri de cap intervin constant.

La ora actuală, boala apare mai frecvent în jurul vârstei de 20 de ani, dar poate afecta toate grupele de vârstă. Desigur, consecințele vertijului devin mai evidente pe măsură ce individul înaintează în vârstă, deoarece pierderea echilibrului la persoanele de vârsta a treia se poate solda cu fracturi majore. Partea bună a lucrurilor este că marea majoritate a cauzelor de vertij sunt tratabile prin fizioterapie și medicație. „Practic, pacienții cu vertij vor să se ridice brusc din pat și observă dintr-odată că au o niște amețeli imense, apoi încep să aibă greață, vărsături și se sperie gândindu-se că au făcut un accident vascular cerebral. Trebuie precizat că, dacă nu se pune un diagnostic corect, omul respectiv poate face fobie și devine un anxios care ajunge în urgență ori de câte ori se simte rău”, ne-a declarat dr. Ani Docu Axelerad, medic neurolog.

Tocmai de aceea, a precizat specialistul, este nevoie de un tratament medicamentos, dar și de kinetoterapie vestibulară. Partea bună a lucrurilor este că pacienții răspund pozitiv la aceste tratamente și se refac total.