Sunt persoane care, acum, pe timp de pandemie sunt mai sensibile sau mai temătoare. Desigur, ca în orice focar de boală infecţioasă, reacţiile psihologice ale populaţiei joacă un rol esenţial în modelarea atât a răspândirii bolii, cât şi în apariţia stresului emoţional şi tulburărilor de natură socială în timpul şi după pandemie.
Specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa spun că, în ciuda acestui fapt, în mod obişnuit nu sunt furnizate suficiente resurse pentru a gestiona sau atenua efectele pandemiei asupra sănătăţii mintale şi a stării de bine. „Acest lucru ar putea fi de înţeles în faza acută a unei epidemii, când sistemele de sănătate au în vedere, în primul rând, testarea, reducerea transmiterii infecţiei, îngrijirii pacienţilor. Cu toate acestea, nevoile psihologice şi psihiatrice nu ar trebui să fie trecute cu vederea în nicio etapă a managementului pandemiei. Este cunoscut faptul că factorii psihologici joacă un rol important în respectarea măsurilor de sănătate publică şi în ceea ce priveşte modul în care oamenii cooperează cu ameninţarea infecţiei. Astfel, reacţiile psihologice la orice pandemie includ: comportamente dezadaptative, stres emoţional şi răspunsuri defensive”, au explicat aceştia.
Ei susţin că persoanele predispuse la probleme psihologice sunt deosebit de vulnerabile, iar toate aceste caracteristici sunt dovezi clare în timpul pandemiei curente cu Covid-19. De exemplu, un studiu realizat pe 1.210 respondenţi din 194 de oraşe din China în ianuarie şi februarie 2020 a constatat că 54% dintre respondenţi au considerat impactul psihologic al focarului de Covid-19 ca fiind moderat sau sever. 29% au raportat simptome de anxietate moderată până la severă, iar 17% au raportat simptome depresive moderate, până la severe.
De asemenea, în timpul pandemiei de gripă H1N1 din 2009 (gripa porcină), un studiu privind sănătatea mintală a pacienţilor a arătat că, copiii şi pacienţii cu tulburări nevrotice şi somatoforme erau în număr semnificativ mai mare.
Ca urmare, trebuie recunoscut faptul că, chiar şi într-o perioadă de timp fără evenimente majore, persoanele cu tulburări mentale diagnosticate au o speranţă de viaţă mai mică şi o sănătate fizică mai precară faţă de populaţia generală. Ca urmare, persoanele cu tulburări mintale preexistente şi consum de substanţe vor avea un risc crescut de infecţie cu Covid-19, un risc crescut de a avea probleme privind accesul la testare şi tratament şi un risc crescut al efectelor fizice şi psihice negative cauzate de pandemie.
„De asemenea, anticipăm o creştere considerabilă a simptomelor de anxietate şi depresie în rândul persoanelor fără afecţiuni mintale existente, unele persoane chiar confruntându-se cu tulburare de stres post-traumatic. Există deja dovezi că această posibilitate a fost sub-recunoscută în China în timpul actualei pandemii. Se poate anticipa faptul că profesioniştii din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale vor avea un risc ridicat de a prezenta simptome psihologice, mai ales dacă lucrează în sănătate publică, asistenţă primară, servicii de urgenţă şi terapie intensivă”, au completat medicii constănţeni.
