În ziua de astăzi, medicii pun foarte des pacienţilor care le trec pragul diagnosticul de dislipidemie, afecţiunea fiind cauzată de o dereglare metabolică. Aceasta se manifestă prin prezenţa unei cantităţi anormale de lipide în sânge. Mai grav este că dislipidemia este un factor de risc important în apariţia bolilor cardiovasculare, pentru că favorizează producerea aterosclerozei, cardiopatiei ischemice, infarctului miocardic, hemoragiei cerebrale, arteriopatiei membrelor inferioare şi a altor afecţiuni din acest registru.

Trebuie să ştiţi, însă, că dislipidemia poate fi depistată foarte uşor, printr-un set de analize care măsoară valorile colesterolului total, al colesterolului rău şi al colesterolului bun, precum şi valoarea trigliceridelor. Deoarece este o boală asimptomatică, de cele mai multe ori, specialiştii recomandă persoanelor cu vârsta de peste 20 de ani să îşi determine profilul lipidic prin efectuarea unui set de analize specifice, cel puţin o dată la cinci ani. Cei care au valori crescute ale lipidelor sunt sfătuiţi să îşi facă aceste analize mai des.

Practic, dislipidemiile reprezintă creşterea peste valorile normale a grăsimilor din sânge. Dr. Marian Anghel, medic primar Gastroenterologie - Medicină internă spune că dislipidemiile au două forme: primare şi secundare.

„Amintesc câteva cauze ale dislipidemiilor secundare: obezitate, diabet zaharat, abuz de alcool, hipotiroidie, anumite medicamente (unele diuretice şi beta-blocante neselective). Ce ar trebuie să facem? În primul rând, să depistăm dislipidemia prin determinarea colesterolului total, LDL, HDL şi a trigliceridelor. Cea mai importantă fracţiune lipoproteică sintetizată în ficat o reprezintă fracţia LDL (colesterolul rău), prin legătura directă cu dezvoltarea aterosclerozei şi prin faptul că poate fi scăzută. HDL (aşa-numitul colesterol bun) este un parametru controversat”, a precizat medicul.