Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene cronice la nivel mondial, afectând peste jumătate din populația globului. Deși mult mai des discutată în legătură cu bolile gastrice ale adulților, această infecție nu ocolește nici copiii. La vârste fragede, poate afecta dezvoltarea fizică, randamentul zilnic și calitatea vieții, însă rămâne adesea nedepistată din cauza simptomelor nespecifice.
Prevalența variază mult în funcție de regiune și condițiile de trai. În țările dezvoltate, mai puțin de 20% dintre copii sunt infectați, în timp ce în regiunile cu nivel socio-economic scăzut procentul poate depăși chiar 70%. Principalele cauze sunt lipsa apei potabile, igiena deficitară și transmiterea în cadrul familiei, prin contact strâns sau folosirea la comun a obiectelor de masă. Copiii care trăiesc în familii numeroase și în spații aglomerate prezintă un risc mai mare de infectare.
Particularitatea bacteriei este abilitatea de a supraviețui în stomac, un mediu extrem de acid. Prin enzima numită urează, Helicobacter pylori neutralizează acidul gastric și se adaptează, colonizând mucoasa stomacului. La copii, această colonizare poate trece neobservată, dar pe termen lung produce inflamații și, uneori, leziuni gastrice.
Manifestările clinice sunt variate. Cea mai frecventă este durerea abdominală recurentă, fără o legătură clară cu mesele. Unii copii pot prezenta greață, vărsături, balonare sau lipsa poftei de mâncare. În cazuri mai rare apare anemia prin deficit de fier, dificil de corectat doar cu suplimente. De asemenea, infecția poate fi asociată cu stagnarea creșterii sau cu scăderea performanței școlare, din cauza oboselii și a disconfortului digestiv. La adolescenți, complicațiile pot fi mai serioase, inclusiv apariția ulcerului gastric sau duodenal, care necesită tratament medical imediat.
Un aspect îngrijorător este că mulți copii rămân asimptomatici. În aceste situații, infecția este descoperită întâmplător, în timpul unor analize sau în cadrul screening-ului familial. De aceea, medicii recomandă ca părinții să acorde atenție semnelor subtile și să solicite investigații atunci când durerile abdominale sau problemele digestive persistă.
Tratamentul nu se aplică oricui, ci doar în cazurile confirmate prin teste specifice. Ghidurile pediatrice internaționale recomandă terapia de eradicare atunci când copilul are ulcer gastric sau duodenal, gastrită activă, anemie inexplicabilă sau un istoric familial de cancer gastric. Scopul este eliminarea bacteriei pentru a preveni evoluția către forme cronice sau complicații.
Deși cancerul gastric este extrem de rar în copilărie, infecția persistentă poate pregăti terenul pentru probleme mai serioase la vârsta adultă. De aceea, diagnosticul și tratamentul precoce, alături de măsurile de igienă și educație sanitară, sunt esențiale pentru protejarea sănătății copiilor pe termen lung.
