12 Martie 2021
4813 accesări
0 comentarii

Kinetoterapia robotică, la Neurology Clinic din Constanţa, din bulevardul Tomis nr. 234, ajută pacienţii la recuperarea mişcării mâinii paralizate, după un accident vascular cerebral. Recuperarea mişcărilor mâinii afectate de boli neurologice este foarte anevoioasă, în timp ce mişcarea piciorului se reia după o lună de la debutul bolii.

Această procedură este folosită pentru recuperarea mişcării membrului superior paralizat (umăr, braţ, mână). Potrivit dr. Silvia Popi, investigaţia se foloseşte de robotul Reo-Go, dotat cu un software avansat, care permite personalizarea şi adaptarea exerciţiilor pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de capacitatea lui şi etapa bolii pacientului.

Ca urmare, exerciţiile şi jocurile concepute pentru recuperarea mâinii sunt dirijate de terapeut şi memorate în biblioteca informatică a robotului şi astfel se permite monitorizarea progresului, scorul şi cuantificarea deficitului motor, permiţând exportul acestor date la cerere. „Practic, aceasta este o platformă tridimensională ce permite mişcări graduale de antrenare a creierului, mişcări repetitive, de zece ori mai mult decât antrenarea non-robotică, ceea ce face ca recuperarea să fie mai rapidă şi mai calitativă. Practic, antrenamentul neuro-muscular, terapia ocupaţională servesc la refacerea circuitelor din creier şi reorganizarea lor prin feedback avansat. Beneficiile se vor observa la nivelul asupra tonusului muscular, acurateţii mişcărilor şi funcţiei cognitive”, a explicat medicul.

Antrenamentul în mediul virtual în reabilitarea post-accident vascular cerebral este stabilit ca o nouă abordare pentru neuroabilitare, în special ReoTherapy(REO), un dispozitiv de antrenament virtual asistat de robot.

Terapia utilizează strategii repetitive de practică a sarcinilor în reabilitarea post-accident vascular cerebral, fiind o metodă de tratament în evoluţie. Kinetoterapeutul Ioana Ivan, care se ocupă de bolnavii cu astfel de probleme susţine că programul inovator asistat de robot se bazează pe conceptul dovedit ce atestă faptul că repetiţiile numeroase a mişcărilor orientate funcţional pot stimula reorganizarea corticală a pacienţilor cu AVC. Urmarea este evidentă: bolnavii se recuperează mult mai repede.

Terapia este similară cu activitatea unui joc video

În acelaşi timp, acest aparat facilitează activitatea pacientului în mişcările pasive, active asistate şi active. Revoluţionar în acest domeniu, aparatul Reo-Go vine în sprijinul pacientului, întrucât oferă feedback vizual şi auditiv ca mijloc de îmbunătăţire a mişcărilor. „Terapia este similară cu activitatea unui joc video, prin faptul că se foloseşte un joystick asistat robotizat. În timp ce pacientul stă în faţa unui ecran, joystick-ul este deplasat către o ţintă de pe ecran. Atât pacienţii pasivi, cât și cei activi pot beneficia şi avansa la niveluri mai ridicate de funcţionalitate prin tratamente individualizate, sub îndrumarea terapeutului. Prin acest sistem robotizat se îmbunătăţeşte şi motivaţia pacientului, întrucât se utilizează exerciţii personalizate şi jocuri antrenante adaptate capacităţii lor funcţionale individuale. În acest fel, se îmbunătăţeşte tonusul muscular, gama de mişcare, precizia mişcărilor, dar şi funcţiile cognitive”, a explicat specialistul.

Mai mult decât atât, fiind un dispozitiv asistat, Reo-Go oferă de până la zece ori mai multe repetări pe sesiune decât un tratament non-robot, îmbunătăţind astfel rezultatele de recuperare şi tratament. Evaluările clinice ale terapiei folosind Reo-Go au fost efectuate în SUA, Japonia, Italia, Germania şi Israel, cu un total combinat de peste 350 de pacienţi cu AVC subacut şi cronic, cu concluzii care arată că platforma este sigură, nu are efecte secundare şi are un efect pozitiv semnificativ asupra mişcării proximale a extremităţilor superioare şi a mişcării sinergice, precum şi asupra cohortei funcţiei inferioare. În concluzie, aparatul oferă îmbunătăţiri notabile ale funcţionalităţii în umăr, cot şi antebraţ, îmbunătăţiri care se menţin în timp.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU