Psiholog Elena Harbur

Există multe dependenţe, cele mai vizibile sunt de droguri, ţigări, cafea, alcool, jocuri de noroc, medicamente etc. O dependenţă devine vizibilă când afectează individul, punându-l în pericol, dar afectează şi familia acestuia, forţând-o să ia atitudine prin perspectiva pierderii.

O dependenţă vizibilă este întotdeauna rezultatul unei dependenţe emoţionale, mult mai subtile şi mai grave. Dependenţa emoţională este atunci când nu poţi să refuzi, atunci când alţii decid pentru tine, când te simţi vinovat pentru că îţi doreşti altceva decât vor ei şi, deşi ştii şi simţi că nu vrei şi nu ai nevoie, totuşi o faci, te supui dorinţei celorlalţi cu riscul de a pierde ce este cu adevărat important pentru tine şi chiar de a te pierde pe tine.

În dependenţa vizibilă, individul nu spune „nu” drogului sau jocului de şansă, alcoolului sau calculatorului, astfel obiectul dependenţei pune stăpânire pe el şi îi decide viaţa. În dependenţa emoţională, individul nu spune „nu” altor oameni şi mofturilor, poftelor acestora. El „se sacrifică” pentru plăcerea altora, din dorinţa de a fi apreciat, valorizat, recunoscut, păstrat, pierzându-se pe sine.Orice dependenţă are la bază frica. Frica de respingere, de singurătate, de abandon, de eşec, de a nu fi destul de bun. Individul care nu se cunoaşte, nu îşi cunoaşte dorinţele şi nevoile şi are o stimă de sine scăzută, se transformă în ceea ce vor alţii să fie, trăieşte ceea ce alţii doresc, vieţile lor, poftele şi mofturile lor, poate aşa va primi afecţiune, recunoaştere, apartenenţă.
Mulţi oameni se tem de desconsiderarea semenilor de o mie de ori mai mult decât se iubesc pe ei înşişi. Neîmplinirea dorinţelor proprii nu duce la nicio satisfacţie, ci doar la tensiune şi frustrare. Tensiunea creată se păstrează şi caută o satisfacţie de substitut sau cel puţin o justificare pentru comportamentul de fugă din faţa fericirii şi a asumării ei. Cele mai frecvente şi mai puternice rezistenţe interioare sunt: tendinţa de a pasa altora responsabilitatea pentru sentimentele noastre, a-i crede pe ceilalţi mai mult decât pe noi înşine, ipocrizia sentimentelor din complezenţă, frica de a ne apăra fericirea, dificultatea în a ne stabili priorităţile.
Cum ne putem schimba

Individul dependent emoţional ştie şi simte că nu îi este bine, ştie exact ce ar putea să facă să îi fie bine şi să fie fericit, exact la fel ca dependentul de droguri, doar că îşi imaginează că nu poate să spună nu de frica suferinţei. Până la urmă, obiectul dependenţei i-a fost aproape prea mult timp, la bine şi mai ales la greu, îl acceptă oricum. În realitate suferinţa de care îi este lui frică o provoacă exact dependența: cu cât face mai multe sacrificii, cu atât i se cer mai multe!
Dependenţa emoţională poate fi de mai multe feluri: de apreciere şi valorizare, de iubire, de atenţie, de statut, de agresiune, de confort şi siguranţă etc., este foarte uşor să devenim dependenţi când nu credem în noi, când nu vedem ce avem bun şi ce merităm. Ne încadrăm astfel, de bunăvoie, într-o viaţă mediocră şi ne înăbuşim aspiraţia la acea viaţă fericită şi satisfăcătoare. Alunecarea spre probleme mărunte este pentru mulţi o scuză ca să le evite şi să le amâne pe cele importante. De atâta teamă să nu rateze tot feluri de aşa-numite ocazii, ratează exact ce este cu adevărat important.
„Mâine” este pentru ei marea speranţă să facă ceea ce nu au putut decide azi. Dar pentru tot ce este astăzi important, „mâine” este deja prea târziu. Recunoscând ce este important pentru tine şi nelăsând nimic să te abată de la drumul tău, vei reuşi să obţii fapte concrete.

Aventura fascinantă de a-ţi lua singur viaţa în mâini şi de a nu mai depinde de alţii este o revoluţie extrem de personală pe care o poate declanşa oricine. Când ştii că eşti independent, ştii că nu există nimic şi nimeni care să te poată împiedica să mergi pe propriul tău drum şi nu există alt moment mai potrivit decât azi ca să fii „tu”!
xxx

Pentru detalii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numărul de telefon 0723580669.