Foarte multe persoane suferă în ziua de azi de migrene. Migrena cronică sau transformată, cum i se mai spune, are un impact mare asupra calității vieții și activității zilnice a oamenilor. Cei care suferă de această formă sunt mai predispuși la depresie și anxietate. Migrena transformată se referă la prezența cefaleei (de tip tensional) timp de 15 zile sau mai mult pe lună, la un pacient cu antecedente de migrenă episodică de cel puțin trei luni.
De cele mai multe ori, oamenii au un istoric de migrene episodice începând cu a doua sau a treia decadă de viață. De obicei, tratamentul este complex și trebuie să se concentreze pe prevenirea durerii, precum și pe schimbarea stilului de viață. Conceptul de migrenă transformată provine din evoluția migrenei episodice (mai puțin frecventă) spre varianta cronică.
Potrivit dr. Mădălina Mitea, în general, se pierd unele dintre caracteristicile migrenei, problema semănând cu durerile de cap de tip tensional. Episoadele sunt mai dese, dar mai puțin intense. În general, diagnosticul migrenei transformate necesită următoarele: 15 sau mai multe zile de cefalee (de tip tensional sau migrenă) pe lună, timp de minimum trei luni, sau opt ori mai multe zile de cefalee pe lună, timp de trei luni. „Simptomele cu care se vor confrunta pacienţii sunt următoarele: localizare unilaterală, durere pulsatorie, durere de intensitate moderată până la severă, agravată de activitatea fizică și un simptom asociat (greață, fotofobie sau fonofobie). În alte situaţii, bolnavii suferă de cefalee unilaterală pulsatilă, sensibilitate la lumină sau sunete (fotofobie și fonofobie), greață și vărsături. Din păcate, uneori, poate fi imposibil de diferențiat migrena transformată de cefaleea de tip tensional”, a subliniat medicul. Cert este că, în timp, durerile de cap tind să se agraveze ca frecvență, dar să se amelioreze ca severitate. În cele din urmă, evoluează într-o cefalee cronică zilnică sau aproape zilnică, cu trăsături suprapuse de cefalee tensională și migrenă clasică.
Deseori, migrena transformată este asociată cu abuzul de analgezice, tulburările de somn, depresia și anxietatea. De aceea, se consideră că stresul, prezența unor factori traumatici sau consumul de tutun și alcool pot contribui la cronicizarea migrenelor episodice. Factorii de risc pentru dezvoltarea acesteia includ: stresul, consumul de cafeină, modificările hormonale asociate menopauzei.
