Medicii constănţeni se confruntă destul de des în cabinetele lor cu cazuri de polimialgie reumatică, o tulburare inflamatorie care cauzează dureri musculare şi rigiditate. De cele mai multe ori, acestea apar în zona umerilor, gâtului, braţelor superioare şi şoldurilor.
Specialiştii afirrmă că boala este legată de arterita cu celule gigante, care poate provoca dureri de cap, dificultăţi de vedere, dureri la nivelul maxilarului şi alte simptome. Aşa că, nu este imposibil ca cele două să fie prezente la acelaşi pacient. Aşa cum era de aşteptat, polimialgia reumatică apare, în special, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. Partea bună a lucrurilor este că simptomele pot fi ameliorate cu medicamente anti-inflamatorii, dar aceste medicamente necesită o monitorizare atentă a efectelor secundare grave. Atenţie, însă! Debutul bolii poate fi brusc, aşa că încercaţi să nu vă panicaţi. Orice pacient poate fi sănătos, iar într-o zi să se trezească cu rigiditate, durere musculară şi articulară în tot corpul. Mai târziu, aceste dureri pot duce la o senzaţie de slăbiciune, iar în anumite cazuri există chiar şi episoade de sensibilitate musculară. Mai grav este că aceste simptome persistă şi sunt adesea însoţite de o senzaţie intensă de oboseală. Ele apar, de obicei, simetric şi pot include: dureri la nivelul umerilor, gâtului, braţelor, feselor, şoldurilor sau coapselor; rigiditate în zonele afectate, în special după o perioadă lungă de timp de inactivitate. De asemenea, bolnavii pot avea febră uşoară sau de grad scăzut şi se pot simţi foarte obosiţi, prost dispuşi, fără poftă de mâncare, slăbiţi.
Potrivit dr. Daniela Duşa, medic specialist reumatolog, polimialgia reumatică (PM) face parte, alături de arterita giganto-celulară, din grupul vasculitelor sistemice de artere mari şi mijlocii. În cazul PM sunt afectate, însă, arterele mari şi mijlocii care irigă musculatura membrelor superioare şi inferioare şi musculatura cefei.
Durerile apar şi noaptea
„Durerile articulare (atralgii) şi musculare (mialgii) apar la nivelul cefei şi la nivelul centurilor scapulară (umeri şi regiunea proximală a braţelor) şi pelvină (şolduri şi regiunea proximală a coapselor), cel mai frecvent bilateral, simetric. Durerea apare şi noaptea, durează peste o lună, este ȋnsoţită de redoare matinală peste 30-60 de minute. De obicei, nu răspunde la tratamentul cu antialgice şi antiinflamatorii. Pacientului îi este dificil să ridice braţele mai sus de nivelul umerilor, să-şi schimbe poziţia ȋn pat sau să se ridice din pat sau de pe scaun. Analizele de sânge relevă un sindrom biologic de inflamaţie deosebit de intens (VSH-ul poate depăşi valorile de 100mm/h), o anemie uşoară de tip inflamator, dar cu enzime musculare (TGO, CK) normale. Şi electromiograma este normală. Deoarece simptomatologia şi modificările paraclinice nu sunt specifice, diagnosticul de PM este unul de excludere. Pentru a pune un diagnostic cert de PM trebuie avute în vedere afecţiuni infecţioase (de pildă, endocardita bacteriană, osteomielita cronică, sindroamele virale şi tuberculoza), neoplazice, endocrine sau metabolice (afecţiunile tiroidei, paratiroidelor şi osteomalacia) şi alte boli inflamatorii cronice (poliartrita reumatoidă, spondilartropatiile nediferenţiate cu debut tardiv, lupusul eritematos sistemic, vasculitele sistemice şi miopatiile inflamatorii)”, a explicat medicul.
Dr. Duşa consideră că răspunsul rapid, prompt la o doză moderată de Prednison (10-20 mg zilnic, în doză unică, dimineaţa) poate contribui la confirmarea diagnosticului. De asemenea, a precizat specialistul, tratamentul cu glucocorticostroizi este singurul care şi-a dovedit până acum eficienţa. Important este doar ca dozele să se reducă treptat şi durata tratamentului să fie de 1-2 ani sau chiar mai mult.
Totodată, pacienţii trebuie informaţi asupra riscului de reapariţie a simptomelor la oprirea bruscă a tratamentului, dar şi asupra efectelor adverse ale glucocorticoizilor.
