Rozaceea dermatologică cronică este caracterizată printr-o înroșire persistentă a pielii feței, adesea însoțită de mici noduli inflamați sau pustule, localizați cu precădere pe obraji și în zona centrală a feței. Deși la prima vedere poate părea o simplă roșeață, rozaceea este o boală complexă, care tinde să recidiveze frecvent și necesită monitorizare și tratament specializat. De aceea, medicii atrag atenția asupra importanței controlului simptomelor și recomandă evitarea automedicației.
Potrivit dr. Nina Miron, pacienții care suspectează că suferă de rozacee nu ar trebui să își administreze singuri tratamente, ci să consulte un dermatolog care să stabilească un plan terapeutic individualizat. Deși cauzele exacte ale rozaceei nu sunt cunoscute, există mai mulți factori de risc identificați. Afecțiunea apare mai frecvent la persoanele cu ten deschis, în special la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, însă poate afecta și bărbații, precum și persoanele cu pielea mai închisă la culoare. Manifestările clinice includ, pe lângă înroșirea feței, senzația de arsură, mâncărime, ochi iritați, eritem persistent, nas roșu și umflat, dilatarea vaselor de sânge de la suprafața pielii și apariția de pustule roșii sau coșuri mici.
Deși este adesea confundată cu acneea sau cu alte afecțiuni cutanate, rozaceea este o boală distinctă, care nu are legătură cu igiena personală deficitară. Specialiștii consideră că este rezultatul unei combinații între factori genetici și de mediu. Printre aceștia se numără expunerea prelungită la soare, consumul de alcool, fumatul, băile fierbinți, schimbările bruște de temperatură, alimentația picantă, unele produse cosmetice și chiar anumite medicamente administrate pe cale nazală. În unele cazuri, rozaceea poate afecta nu doar fața, ci și alte zone precum urechile, scalpul, gâtul sau pieptul.
Obiectivul principal al tratamentului este controlul simptomelor și prevenirea recidivelor. Pentru aceasta, medicii recomandă evitarea factorilor declanșatori, în special expunerea la soare, băuturile alcoolice, fumatul și schimbările de temperatură. În funcție de gravitatea simptomelor, tratamentul poate include medicamente topice pentru reducerea roșeții, antibiotice orale sau tratamente pentru acnee. Este important de menționat că nu toți pacienții primesc același tip de tratament, ci acesta este ajustat în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Rozaceea nu este o afecțiune care poate fi ignorată sau tratată superficial. Deși nu există un remediu definitiv, cu ajutorul unui tratament corect și al unei rutine de îngrijire adaptate, simptomele pot fi ținute sub control, iar calitatea vieții pacienților poate fi semnificativ îmbunătățită.
