Ați observat că vă treziți obosiți dimineața, deși dormiți suficiente ore pe noapte? Partenerul de viață doarme deja în altă cameră, din cauza sforăitului dumneavoastră? Acesta a observat pauze în respirație atunci când sforăiți? Dacă ați răspuns pozitiv la una dintre aceste întrebări este posibil să suferiți de sindromul de apnee în somn obstructiv.
Ce este sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO)? Potrivitdr. Ionela Preotesoiu, SASO este o afecțiune respiratorie manifestată prin episoade de sforăit, urmate de perioade de reducere importantă a fluxului de aer (hipopnee) până la oprire (apnee), datorită îngustării lumenului căilor aeriene superioare (faringe și laringe). Episoadele repetate de hipopnee și apnee determină intermitent scăderea nivelului de oxigen (hipoxie) și creșterea nivelului de dioxid de carbon (hipercapnie) în sângele arterial.
Obezitatea este cel mai comun factor de risc, datorită depunerii de grăsime din jurul căilor aeriene superioare, crește riscul de colabare (turtire) a pereților căii aeriene superioare, iar datorită grăsimii abdominale, ventilația pulmonară este afectată și în consecință reduce oxigenarea.
Totodată, studiile au arătat că pacienții de sex masculin au un risc mai mare de dezvoltare a SASO, deoarece ei au un faringe mai lung comparativ cu femeile, și o depunere a grăsimii la nivelul faringelui mai importantă. Un număr mare de cazuri de apnee în somn au fost identificate și în categoria femeilor la post-menopauză, sugerând un posibil rol al tulburărilor hormonale.
„Vârsta înaintată se asociază, de asemenea, cu depunerea crescută de grăsimi la nivelul căii aeriene superioare. Astfel, modificări anatomice precum circumferința crescută a gâtului, retrognația, micrognația, hipetrofia amigdalelor, limba cu volum crescut, sunt factori de risc pentru obstrucția fluxului de aer la nivelul căilor aeriene superioare. Consumul de alcool și fumatul sunt factori favorizanți pentru relaxarea mușchilor căilor aeriene superioare (care agravează colapsul căilor aeriene) și pentru întreținerea inflamației sistemice”, a explicat medicul.
Specialistul a precizat că pacienții cu SASO acuză un somn neodihnitor, în ciuda faptului că dorm suficiente ore pe noapte. Ei sunt somnolenți și obosiți pe perioada zilei. Uneori, pot să prezinte dureri de cap imediat după ce se trezesc din somn sau au dificultăți de concentrare sau memorie.
„Partenerul de viață sau persoane din jurul pacientului cu SASO constată sforăitul zgomotos și perioadele de apnee, treziri nocturne cu senzație de sufocare. O parte dintre acești pacienți pot să prezinte urinare frecventă noaptea (nicturie). Pentru a identifica cât mai corect pacienții care suferă de apnee, este important să aflaţi informații legate de somnul lor. Medicii folosesc chestionare ce pot evalua riscul de a avea SASO sau dacă prezintă somnolență în timpul zilei și care este gradul de severitate al somnolenței. Anamneza include și întrebări legate de consumul de alcool, tutun sau medicamente (care pot influența mecanismul respirației). Examenul clinic general evaluează inclusiv indicele de masă corporal (pe baza înălțimii și a greutății corporale), circumferința gâtului, evaluarea cavității orale și nazale.
Pentru a evidenția perioadele de hipopnee și apnee în timpul somnului, se utilizează poligrafia nocturnă”, a precizat dr. Preotesoiu. Precizăm că poligraful este un aparat care înregistrează semnalele transmise de senzorii plasați la nivelul abdomenului, toracelui, cavității bucale și nazale, nivelul saturației oxigenului în sângele periferic, frecvența cardiacă.
