La ora actuală, principala cauză de mortalitate în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani este cancerul de col uterin. Mai grav, statisticile arată că şase femei pe zi mor în ţara noastră din cauza acestei boli. Din această cauză, efectuarea testului Babeş-Papanicolau (TBP) devine o necesitate, întrucât acesta duce la o reducere cumulată a riscului de cancer de col cu 94%.

Aşadar, aceste date justifică din plin obligativitatea morală a fiecărei femei de a solicita efectuarea acestui test, mai ales ca 50% dintre cazuri au fost diagnosticate la femei care nu au făcut niciodată testul Babeş-Papanicolau.

Potrivit dr. Sorin Vameşu, medic primar Anatomie Patologică, coordonatorul Programului de depistare a cancerului de col uterin din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, testul Babeş-Papanicolau face parte din examenul ginecologic de rutină şi este folosit cu scopul identificării modificărilor celulare anormale de la nivelul cervixului, dar şi pentru screeningul cancerului de col uterin.

„Multe teste Babeş-Papanicolau anormale sunt cauzate de infecţii virale, cum ar fi infecţia cu papilomavirusul uman (HPV) sau alte tipuri de infecţie, precum cele determinate de bacterii, fungi (Candida) sau protozoare (Trichomonas). Cea mai frecventă cauză este infecţia cu HPV. Anumite tipuri de HPV care au un risc crescut, în special tipurile 16 şi 18, au fost asociate cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Virusul HPV se transmite pe cale sexuală, prin orice tip de contact cu tegumentele genitale infectate. Reţineţi, însă, nu este nevoie neapărat de penetrare pentru a se transmite virusul. O altă cale de transmitere demonstrată, este cea verticală, de la mamă la făt. În privinţa altor modalităţi de contactare a infecţiei HPV există, însă, controverse. Datorită uşurinţei cu care se transmite, se presupune că se poate transmite şi prin utilizarea unor obiecte intime (lenjerie, costum de baie, prosop) în comun cu persoane infectate, fără a exista dovezi clare în acest sens”, a explicat medicul.

Acesta a adăugat că modificările naturale ale celulelor din colul uterin, cum ar fi vaginita atrofică, apărute la menopauză pot da şi ele un test Babeş-Papanicolau anormal. De regulă, modificările celulare revin la normal în mod spontan sau după ce infecţia s-a vindecat de la sine sau în urma tratamentului. Drept urmare, numai un mic procent din testele Babeş-Papanicolau anormale indică prezenţa unor modificări celulare cervicale, care ar putea evolua spre cancer de col uterin.

Fumatul creşte riscul de apariţie a modificărilor celulelor cervicale

Tocmai de aceea, screeningul prin testul Babeş-Papanicolau făcut cu regularitate poate detecta din timp aceste modificări celulare. Mai mult decât atât, detectarea precoce a modificărilor celulare precanceroase sau a cancerului de col uterin de obicei duce la vindecarea completă.

„În cazul în care este diagnosticat un tip de HPV cu risc crescut, poate fi nevoie de efectuarea altor teste Babeş-Papanicolau, mai frecvent şi ocazional a altor teste, pentru continuarea evaluării”, a adăugat dr. Vameşu. Medicul este de părere că majoritatea modificărilor celulare cervicale sunt rezultatul comportamentelor sexuale cu risc crescut, ale pacientei sau ale partenerului său sexual, avute în prezent sau cândva, posibil chiar şi cu mulţi ani în urmă. Aceste comportamente cresc riscul de infecţii si de a face o boală cu transmitere sexuală (BTS).

În plus, la femeile care au o relaţie monogamă (cu un singur partener sexual), un rezultat anormal la testul Papanicolau datorat virusului HPV nu indică neaparat un comportament cu risc crescut în prezent.

De vreme ce virusul HPV rămâne în celulele corpului timp de mulţi ani, modificările celulelor cervicale pot fi consecinţa unei infecţii cu HPV dobandită cu câţiva ani înainte. În acelaşi timp, fumatul sau slăbirea sistemului imun pot, de asemenea, să crească riscul de apariţie a modificărilor celulelor cervicale.

Unde puteţi face gratuit Testul Babeş-Papanicolau în Constanţa

De precizat că Testul Babeş-Papanicolau nu trebuie făcut dacă aţi suferit o histerectomie totală (îndepărtarea chirugicală a uterului şi cervixului). De asemenea, acesta nu este indicat în cazul femeilor cu vârsta peste 65 de ani, care în ultimii zece ani au avut rezultate normale ale testului şi desigur, nici pentru cele care au fost diagnosticate cu cancer de col uterin.

Programul naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, care presupune efectuarea gratuită a Testului Babeş-Papanicolau continuă şi anul acesta. La Constanţa, testarea poate fi făcută de orice femeie care şi-a început viaţa sexuală şi are vârsta cuprinsă între 21 şi 65 de ani. Ele se pot adresa fie medicului de familie (cu condiţia ca acesta să fie inclus într-una din cele două reţele de depistare a cancerului de col uterin ce activează pe raza judeţului Constanţa), fie în mod direct celor două cabinete din reţeaua Spitalului Clinc Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Acestea funcţionează în cadrul Policlinicii nr. 2, acolo unde veţi găsi cabinetul de planning familial al dr. Diana Voiculescu (telefon 0241.503.414) şi CMI Ginecologie al dr. Radu Colojoară (telefon 0732.727.177).