
În ultimii ani, termenul „bipolar” a început să fie folosit tot mai des, fie ca glumă, fie pentru autodiagnostic atunci când oamenii trec prin schimbări de dispoziție. Specialiștii avertizează însă că tulburarea bipolară este o afecțiune psihică serioasă, cu criterii clare de diagnostic și tratament.
Tulburarea bipolară se caracterizează prin alternanța între episoade maniacale sau hipomaniacale și episoade depresive. În episodul maniacal, persoana are o dispoziție afectivă elevată, expansivă sau iritabilă, care durează cel puțin o săptămână. Apar simptome precum grandozitate, logoree, nevoie redusă de somn, fugă de idei, distractibilitate crescută, hiperactivitate cu scop anume sau angajare excesivă în activități plăcute. Aceste episoade duc la afectarea semnificativă a funcționării zilnice.
„Episodul hipomaniacal este similar, dar durează cel puțin patru zile și nu produce afectare semnificativă a capacității de funcționare. Episodul depresiv seamănă cu cel din tulburarea depresivă majoră: dispoziție tristă, lipsă de energie, pierderea interesului, insomnie sau hipersomnie, oboseală, dificultăți de concentrare și uneori gânduri suicidale”, a declarat, pentru redactorii ziarului „Cuget Liber”, dr. Constanța Stanciu, medic specialist psihiatru, medic rezident medicină de familie.
Există mai multe tipuri de tulburare bipolară: bipolar I – cel puțin un episod maniacal; episoadele depresive sunt frecvente, dar nu necesare pentru diagnostic; bipolar II – cel puțin un episod hipomaniacal și cel puțin un episod depresiv major; tulburarea ciclotimică – alternanțe de simptome maniacale și depresive ușoare, timp de minimum doi ani, fără perioade de dispoziție normală mai lungi de două luni.
Diferența esențială constă în durată, intensitate și impact asupra vieții. Schimbările normale de dispoziție sunt trecătoare și legate de evenimente din viața de zi cu zi, în timp ce episoadele din tulburarea bipolară durează zile sau săptămâni și afectează semnificativ funcționarea în muncă, familie sau relații. „Alte afecțiuni care pot semăna sunt tulburarea depresivă majoră, tulburarea de personalitate borderline sau ADHD, motiv pentru care autodiagnosticul nu este corect. Doar medicul psihiatru poate stabili diagnosticul pe baza criteriilor clinice. Este o afecțiune serioasă, dar tratabilă, iar accesul la ajutor specializat face diferența între suferință și echilibru”, a explicat doctorul Stanciu.