Botulismul este o boală infecţioasă neurotoxică generată de toxina produsă de bacteria Clostridium botulinum şi, netratată, afecţiunea poate duce la paralizie, la pierderea senzaţiilor sau a funcţiei muşchilor. În acelaşi timp, botulismul poate cauza dificultăţi în respiraţie. În concluzie, deşi nu este o boală des întâlnită, poate fi fatală.

Potrivit dr. Loti Popescu, specialist în promovarea sănătăţii, botulismul poate fi de mai multe feluri: alimentar, al plăgilor, al sugarilor şi tipul nedeterminat. Medicul a precizat că botulismul este cauzat de o toxină produsă de bacterii.

Cum se produce îmbolnăvirea? Toxina botulinică se instalează în corp, prin intermediul alimentelor puse la păstrat necorespunzător sau prin pătrunderea bacteriilor în răni. Partea bună a lucrurilor este că infecţia nu se extinde de la o persoană la alta.

Manifestările care apar la persoanele care suferă de botulism sunt: lipsa puterii, gura uscată, dificultăţi la înghiţire, respectiv vorbire, vedere dublă sau înceţoşată şi paralizie. La sugari, însă, semnele sunt mai greu de observat şi includ constipaţie, lipsa poftei de mâncare, plâns slab sau lipsa puterii.

„La adulţi, manifestările apar de obicei după 12 sau 36 de ore de la consumul de alimente infectate. La sugari, acest interval este de trei până la 30 de zile. În cazul botulismului contactat prin răni, simptomele se instalează între 4 şi 14 zile”, a explicat dr. Popescu.

Ea a mai spus că organismele care generează boala pot fi identificate în probe de scaun sau în limfă. Ca urmare, se poate solicita electromiografia, prin care se face măsurarea activităţii electrice a muşchilor şi se poate face scanarea creierului.

Când se recurge la tratamentul injectabil

De precizat că diagnosticarea şi tratamentul în stadiul precoce al bolii sunt extrem de importante. Botulismul generat de alimente şi cel contactat prin răni poate fi tratat cu ajutorul antitoxinelor - blochează acţiunea toxinelor în sânge. Antitoxinele nu pot repara răul deja făcut, dar pot opri sau preveni o eventuală evoluţie a bolii. Atunci când botulismul produce dificultate la înghiţire, se recurge la tratamentul injectabil. În cazul în care intervin probleme în respiraţie, se poate folosi un aparat pentru respiraţie artificială.

De asemenea, obişnuinţa de a folosi antibiotice poate determina o şi mai mare absorbţie de toxine, din moment ce sporii sunt distruşi în intestine. Multe persoane au, însă, reacţii alergice la antitoxine. Dacă botulismul nu este tratat, persoanele pot paraliza sau nu mai pot respira. Chiar şi cu tratament, însănătoşirea poate dura mult timp, în special în cazul botulismului infantil. Se poate ajunge la complicaţii cauzate de paralizie, cum ar fi pneumonia sau alte infecţii.

„Pentru a preveni infectarea cu toxina botulinică, alimentele ar trebui puse la păstrare sau conservate doar de cei care ştiu cum să prevină contaminarea hranei. Procedurile stricte de igienizare trebuie respectate întocmai, atunci când preparăm sau conservăm alimentele. Părinţii nu ar trebui să dea miere copiilor sub vârsta de un an (mierea poate conţine spori de Clostridium botulinum). Pentru a distruge toxina, alimentele trebuie preparate termic corect şi îndelung. Toxina este inactivată la 100 grade Celsius, prin expunere de zece minute”, a completat specialistul.

Trebuie să ştiţi că botulismul reprezintă o urgenţă medicală şi necesită internare şi monitorizare.