În general, bolile neurologice apar la persoanele vârstnice, dar aceasta nu este o regulă. În ziua de astăzi, acestea sunt tot mai des întâlnite şi în rândul tinerilor. Aceste boli neurologice se împart în afecţiuni ale creierului, măduvei spinării şi nervilor din tot corpul, toate acestea ajutând la controlarea funcţiilor din organism. De cele mai multe ori,

manifestările neurologice sunt cauzate de sistemul nervos sau de ceea ce intervine asupra funcţiei normale a sistemului nervos.

Potrivit dr. Cornelia Dima, sistemul nervos este format din două părţi, prima reprezentând sistemul nervos central, care include creierul şi măduva spinării, acţionând ca o staţie centrală de procesare.

Cea de-a doua parte o reprezintă sistemul nervos periferic, care transmite informaţiile senzoriale între muşchi, ţesuturi şi nervi în întregul organism către creier. Aşa că, atunci când aceste conexiuni sunt perturbate apar simptomele neurologice.

Practic, bolnavul începe să aibă senzaţia de arsură, amorţeală, înţepături, slăbiciune musculară şi în unele situaţii, paralizie. Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, în cazul în care durerea este direct legată de un traumatism sau de o boală sistemică, care ar putea să afecteze întregul corp. Totuşi, durerea poate fi o expresie a unei condiţii mult mai complexe: senzaţia de durere ar putea fi resimţită într-o parte a corpului în care n-a avut loc un prejudiciu sau nu se manifestă local o boală. Acest tip de durere este, însă, cel mai dificil de diagnosticat şi tratat.

Referitor la simptomele neurologice, acestea pot fi declanşate de unul sau mai mulţi nervi. Unele sindroame, cum ar fi sindromul de tunel carpian apare atunci când un nerv este comprimat şi lipsit de fluxul de sânge corespunzător. Apoi, diabetul este o cauză frecventă a neuropatiilor periferice, în care nervii sunt lezaţi din cauza nivelurilor prea mari de zahăr.

În aceste situaţii, simptomele neurolgice pot fi caracteristice şi bolilor autoimune (lupus, sindrom Gullain Barre) sau a virusurilor (HIV spre exemplu) sau virusul varicelo-zosterian.

În plus, manifestările neurologice din cauza unor disfuncţii ale sistemului nervos autonom pot întrerupe acţiunile involuntare, cum ar fi respiraţia, înghiţirea, controlul vezicii urinare sau transpiraţia. Uneori, acestea pot fi însoţite de modificări ale tensiunii arteriale (ameţeli, vertij, pierderea conştiinţei).