Sfatul medicului
177 accesări 26 Mai 2019 0 comentarii

Yoga îmbunătăţeşte viaţa pacienţilor cu boala Parkinson

Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor şi care se manifestă prin tulburări olfactorii, constipaţie, tulburări de somn, depresie etc. Semnele motorii definitorii sunt: lentoarea mişcărilor efectuate de către pacient, rigiditatea şi tremorul.

Potrivit conf. univ. dr. Any Axelerad Docu, de cele mai multe ori, boala îşi face debutul pe o jumătate din corp, iar pe parcurs se menţine o diferenţă evidentă între cele două jumătăţi ale corpului.

Apoi, intervin tulburările de mers şi instabilitatea posturală, care sunt constante în evoluţia bolii. De asemenea, sunt prezente şi modificări ale laturii psihice a pacientului, depresia fiind regăsită la aproximativ 40% dintre cazuri. De asemenea, pacienţii se mai pot confrunta cu stări de anxietate, apatie.

„Răsunetul asupra calităţii vieţii pacientului este major, boala Parkinson fiind o afecţiune cronică, degenerativă cu manifestări la nivelul celor mai importante sisteme ale organismului (inclusiv modificări ale digestiei, somnului, aparatului urinar, mersului, echilibrului, mişcărilor efectuate şi chiar modificări ale vorbirii şi gândirii). Tocmai de aceea, yoga este binevenită pentru aceşti bolnavi. Termenul yoga se referă la unificarea corpului cu mintea şi spiritul, într-un tot unitar armonic. Din acest motiv, exerciţiile fizice din cadrul şedinţelor de yoga au menirea de a întări musculatura şi de a corecta poziţia corpului pacienţilor cu boala Parkinson. Totodată, yoga este o terapie complementară, dar nu un înlocuitor al terapiilor standard”, a declarat medicul.

Spre exemplu, dr. Any Axelerad Docu a evaluat, în ultimele luni, un lot format din 50 de pacienţi, pe care i-a investigat, media de vârstă a pacienţilor fiind de circa 67 ani. Fiecare pacient a fost evaluat fizic, neurologic şi psihic, folosindu-se instrumente şi scale medicale diferite, pentru a verifica disponibilitatea şi complianţa la şedinţele de yoga.

În urma acestor controale, un număr de 23 de pacienţi a fost diagnosticat cu sindrom depresiv, iar opt pacienţi au fost diagnosticaţi cu sindrom anxios. Pentru alte zece persoane, s-a stabilit că nu se pot deplasa fără însoţitor, acest grup beneficiind de exerciţii şi şedinţe special elaborate, în funcţie de posibilităţile lor de mobilizare.

Exerciţii adaptate în funcţie de starea pacientului

Specialistul a mai spus că obiectivele motorii programului de yoga au fost următoarele: menţinerea tonusului muscular, menţinerea mobilităţii articulare, a respiraţiei, educarea şi reeducarea echilibrului şi coordonării. Referitor la obiectivele psiho-sociale ale programului de yoga, acestea au vizat ameliorarea depresiei şi chiar combaterea sa, îmbunatăţirea tonusului mental, optimizarea calităţii vieţii şi implementarea unei stări de bine.

În acelaşi timp, exerciţiile din primele şedinţe au cuprins, în exclusivitate, tehnici de respiraţie, care s-au dovedit pe parcursul timpului a fi folositoare pentru menţinerea tonusului mintal, dar şi scăderea anxietăţii asociate bolii Parkinson.

În cele din urmă, pacienţii au învăţat cum să efectueze şi exerciţiile ce cuprindeau tehnici de respiraţie şi le-au încorporat în viaţa lor de zi cu zi, urmând ca după aceea să înceapă partea exerciţiilor fizice la şedinţele de yoga. Desigur, exerciţiile au fost adaptate în funcţie de starea pacientului, ţinându-se cont şi de bolile asociate ale acestuia. Bineînţeles, pacienţii au fost încurajaţi să folosească, în timpul lor liber, tehnicile învăţate la cursurile de yoga, iar o parte din grup a utilizat ca şi instrument un jurnal personal, care cuantifică starea mentală a fiecăruia dintre ei, zilnic, împreună cu rezultatele fizice şi provocările experimentate.

Pe parcursul celor şase luni ale programului de yoga, pacienţii au fost reevaluaţi, astfel încât la finele perioadei, rezultatele au indicat atenuarea tremorului, deplasaea mai facilă, fluidizarea mişcărilor, creşterea mobilităţii, ameliorarea rigidităţii şi corectarea poziţiei.

La nivel psiho-social, s-a demonstrat că toţi pacienţii cu sindrom depresiv au înregistrat o ameliorare a simptomatologiei, iar în plus s-a îmbunătăţit calitatea somnului lor.

„Putem spune că yoga, prin exerciţiile de respiraţie, dar mai ales exerciţiile fizice, îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor cu boala Parkinson. Utilizarea terapiilor complementare de tip yoga este o tehnică alternativă de abordare a bolii Parkinson, tot mai răspândită la nivel internaţional, prin care pacientul dobândeşte încredere în sine, iar prin aceasta va avea o altfel de viziune asupra bolii”, a completat dr. Docu.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Sfatul medicului, boli şi afecţiuni, terapii alternative, dietă şi nutriţie - Revista de sănătate Cuget Liber. Pentru o viaţă sănătoasă.