13 Mai 2016
6608 accesări
0 comentarii

„Boala colului uterin“, aşa cum este denumită popular incontinenţa cervico-istmică, este specifică femeilor însărcinate şi se referă la cazurile în care colul uterin este deschis prea devreme, în raport cu vârsta gestaţională. Acest lucru poate duce la avort spontan, iar procedura prin care se împiedică pierderea fătului se numeşte cerclaj de col uterin.

Femeile care dezvoltă această „boală” sunt predispuse din naştere, dar sunt şi cazuri în care această dilatare precoce a colului uterin apare din cauza sarcinilor multiple sau a chiuretajelor.
Pierderea unei sarcini poate traumatiza psihic o femeie şi, deşi într-o situaţie iminentă de avort, specialiştii îşi dau toată silinţa pentru a împiedica acest lucru să se întâmple, inevitabil, sunt şi cazuri în care unele femei pierd lupta.

„Există femei la care această incontinenţă poate apărea la 8, 12, 15, 20 de săptămâni etc. Cu cât creşte sarcina mai mult, cu atât colul se deschide mai mult. Ca să evităm acest lucru, se face procedura de cerclaj, care constă în punerea unui fir de aţă şi legarea colului pentru a nu se mai deschide. Cerclajul se face pe «linişte uterină», fără contracţii. Dacă femeia are contracţii, nu putem să facem procedura.
Mai întâi, facem tratament de stopare a contracţiilor şi apoi procedura de cerclaj, după care pacienta face tratament antispastic, anticontractură uterină, pentru că, dacă uterul se contractă, poate să se rupă firul, poate să rupă şi colul, iar problemele persistă.
Însăşi procedura de înţepare a colului poate să determine contracţii. Oricum ar fi, după procedură se face tratament, chiar dacă pacienta nu a avut contracţii înainte, dar are uşoare contracţii după. Pacienta este tratată, ori perfuzabil, ori prin injecţii intramusculare, depinde de gradul contracţiilor”, ne explică dr. Mihaela Dobre, specialist obstetrică-ginecologie.


Repaus total şi tratament adecvat!

Specialistul ne mărturiseşte că, după procedura de cerclaj, pacienta este nevoită să urmeze un tratament antispastic pe termen lung, până în luna a 8-a, când, în mod normal, se scoate firul, pentru că, după 37-38 de săptămâni, chiar dacă se deschide colul, nu este niciun fel de problemă, pentru că urmează naşterea.

Cerclajul are şi neajunsuri, deoarece există paciente la care musculatura uterină nu suportă acest traumatism şi au contracţii până când expulzează, deci se poate şi pierde sarcina după un cerclaj. Nu sunt cazuri foarte dese, însă.

„În momentul în care nu se pot opri contracţiile, decât să se rupă colul, de preferat este să se scoată firul. După cerclaj, se recomandă repaus pe termen lung până când gravida naşte. Persoanele cu asemenea problemă beneficiază de concediu de risc maternal. Există o formă de concediu care face ca gravida să stea un număr nelimitat de zile, până la naştere, printr-un aviz de la Medicina Muncii. Mă refer la femeile salariate cărora li se contraindică a merge la serviciu şi a face orice fel de efort”, mărturiseşte medicul specialist.

Femeile care dezvoltă incontinenţa cervico-istmică se nasc cu această predispoziţie. Sunt cazuri în care această incontinenţă poate apărea la femeile care fac multe chiuretaje, deoarece această procedură presupune dilatarea instrumentară a colului şi, în momentul în care acesta este traumatizat de prea multe ori, femeile pot dobândi „boala de col uterin”.

„Incontinenţa cervico-istmică apare şi în cazul femeilor cu naşteri multiple sau care au făcut chiuretaje multe, dar nu este neapărat o regulă. Acest lucru depinde foarte mult de textura şi structura fibrei lor musculare, sau mai bine zis de proteina din fibră. Alimentaţia este foarte importantă. O persoană care mănâncă eminamente vegetal are musculatura mai slabă şi sângerează mai mult”, conchide specialistul.

Taguri articol: sarcina bebe boli şi afecţiuni cerclaj ginecologie

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii