fondvioreltodeurolog5-1376058365

fondvioreltodeurolog5-1376058365
30 August 2013
1386 accesări
0 comentarii
Potrivit datelor medicale, cancerul de prostată este cea mai frecventă cauză de îmbolnăvire prin neoplazie la bărbaţi, reprezentând peste jumătate din cancerele genito-urinare.
Deşi mulţi dintre bărbaţi consideră că problemele legate de prostată sunt specifice doar vârstei înaintate, specialiştii susţin că boala apare adesea la bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 45 şi 50 de ani. În plus, numărul celor care au ajuns în cabinetele de urologie în ultimii ani a crescut simţitor, fapt pentru care se recomandă ca preventiv, fiecare bărbat ajuns în pragul acestei vârste, să se testeze. Acest tip de cancer apare în special după vârsta de 50 de ani, fapt pentru care conştientizarea apariţiei sale şi a implicaţiilor pe care le are a devenit o prioritate în sănătate. „Este foarte important ca populaţia să conştientizeze riscurile bolii şi faptul că, depistată precoce, în stadiile incipiente, beneficiază de tratament. Marea problemă este că în stadiile precoce nu există simpto-matologie dată de cancerul de prostată. Factorii incriminatori care duc la apariţia cancerului de prostată sunt: sistemul hormonal, vârsta, ereditatea şi chiar mediul în care trăieşte bărbatul. Manifestările clinice sunt date de tulburările urinare: micţiuni frec-vente, urinare întreruptă, ducând la retenţia de urină sau falsă incontinenţă urinară, impetuozitate micţională, hematurie, dureri la nivelul pelvisului, şi în abdomenul inferior. Ulterior pot apărea dureri determinate de metastaze cu afectare hepatică, pulmonară. Pot spune că după 45 de ani, cancerul de prostată trebuie luat în calcul de bărbaţi”, explică dr. Viorel Tode, medic primar urologie. Investigaţiile sunt „salvatoare“ Medicul susţine că boala se încadrează în lista afecţiunilor „ascunse”, care nu prezintă simptome clare, mai ales în fazele incipiente. Din acest motiv, fiecare pacient se poate adresa medicului curant pentru un control de rutină în urma căruia se pot efectua, mai departe şi alte investigaţii de depistare. „Bolnavul trebuie să se prezinte la medicul de familie care îl va trimite pentru precizarea diagnosticului la specialistul urolog. Diagnosticul se stabileşte în urma efectuării următoarelor investigaţii: anamneză, tuşeul rectal care evidenţiază modificări la nivelul prostatei: prostată mărită de volum, dozarea antigenului specific prostatei PSA care trebuie efectuat la toţi bărbaţii trecuţi de 45-50 de ani. Valorile normale ale acestui marker tumoral sunt între 0-4 ng/ml, iar când această valoare depăşeşte 10 ng/ml, incidenţa can-cerului prostatic creşte cu 50-80%. Se poate realiza apoi ecografia prostatică, mai ales cea transrectală care evidenţiază cu 50% mai multe cancere de prostată decât tuşeul rectal, biopsia prostatei care este singura investigaţie care pune diagnosticul de certitudine în cancerul de prostată. Biopsia se poate face sub ghidaj digital sau ecografic pe leziune atunci când a fost descoperită la tuşeul rectal sau există un PSA mai mare de 10 ng/ml”, precizează dr. Viorel Tode. Metode multiple de tratament Deşi piaţa farmaceutică este plină ochi de tot felul de tratamente „minune”, medicul nu recomandă auto-medicaţia, susţinând că aceasta nu face decât să amâne diagnosticarea bolii sau complicaţiile apărute din cauza unui tratament incorect. Confortul micţional al pacientului este obiectivul principal în orice situaţie, spune specialistul. Urologul monitorizează pacientul şi îl tratează şi în funcţie de stadiul şi evoluţia bolii, astfel că în stadiul iniţial se va institui o supraveghere atentă care presupune o amânare con-trolată a unei forme de tratament, prostatectomia totală reprezintă tratamentul chirurgical, constând în îndepărtarea prostatei şi a extirpării veziculelor seminale, radioterapia convenţională ce se aplică în stadiile bine localizate, având rezultate comparabile cu intervenţia chirurgicală. O altă metodă de tratament este radioterapia interstiţială sau bra-hiterapia care este o metodă de tratament care iradiază doar tumora şi nu afectează restul ţesuturilor. Cât priveşte tratamentul hormonal, acesta presupune orice tip de tratament care reduce testosteronul. Cancerul de prostată are o frecvenţă crescută la bărbaţii trecuţi de 50 de ani, reprezentând peste 50% din cancerele genito-urinare. Simptomele sunt înşelătoare sau inexistente în stadiile iniţiale, însă odată diagnosticat are rezultate foarte bune la tratament şi pacientul are şanse de vindecare. Pentru orice tulburare micţională, mai ales la vârstele amintite trebuie consultat medicul.
Taguri articol: cancer prostata important oncologie sfatul medicului urologie

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Andreea Năstase