Momentul în care va fi diversificată alimentaţia este ales în funcţie de caracteristicile bebeluşilor. Sugarii trebuie, în primul rând, să poată să înveţe să mestece şi să înghită alimentele mai consistente. Dacă sugarii sunt prea mici şi nu au dezvoltat încă reflexul mestecatului, mămicile vor întâmpina greutăţi în introducerea diverselor alimente în hrana zilnică.

Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru-neonatolog, membru de onoare al Asociaţiei „Secretul Evoluţiei”, consideră că românii au concepţii diferite asupra datei începerii diversificării alimentaţiei, pentru că timp de zeci de ani bebeluşii învăţau să consume produse alimentare de la şase săptămâni, întrucât mămicile trebuiau să se întoarcă la serviciu după aproximativ trei luni de la naştere. Acest aspect a contribuit însă la apariţia afecţiunilor de ordin digestiv şi imunologic.

„În ultimii 20 de ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă începerea diversificării de la şase luni, considerându-se că sugarul are deja o capacitate de digestie mai bună şi poate tolera şi digera mai bine şi alte alimente decât laptele. În cazuri rare se poate începe diversificarea la cinci luni, la copiii supraponderali şi hrăniţi artificial. La copilul prematur este bine să se diversifice alimentaţia după ce depăşesc şase kilograme”, a afirmat specialistul. Esenţial este ca înainte de a vă decide să introduceţi noi alimente în hrana zilnică a sugarilor, să consultaţi medicul de familie sau pediatrul.

Alegeţi un singur aliment

Mămicile vor introduce, iniţial, un singur aliment, la o singură masă. Dacă bebeluşul este mai grăsuţ, puteţi începe cu sucuri dintr-un singur tip de fructe - mere, banane, piersici şi eventual, pere, dacă sugarul este constipat.

Pentru micuţii supraponderali, medicul recomandă să evitaţi să adăugaţi făinoase în alimentaţie, precum cereale sau biscuiţi. Mai degrabă veţi asocia fructul ales cu brânza de vaci. În cazul sugarilor mai slăbuţi, puteţi introduce cereale cu lapte sau fructe. Alimentul va fi administrat în cantităţi mici, progresiv, până la înlocuirea unei mese întregi. Apoi se va aştepta câteva zile pentru a se urmări toleranţa bebeluşilor faţă de noul aliment, înainte de a se introduce un alt produs. Abia apoi se poate trece la completarea altor mese, cu menţiunea că laptele va fi păstrat la masa de dimineaţă şi de seară, chiar şi după împlinirea vârstei de doi ani şi jumătate.

Pentru toţi copiii, masa de prânz va fi iniţial formată din supă preparată din zarzavaturi - la început numai zeamă cu cereale şi puţin ulei de măsline sau de floarea soarelui. Progresiv, bebeluşii vor fi hrăniţi cu 30 ml, 60 ml, 90 ml, 120 ml şi 150 - 200 ml. Din supă nu vor lipsi alimentele verzi, precum spanacul, ţelina, pătrunjelul, salata verde, care conţin fier. În perioada verii, este recomandat să puneţi în supă şi un praf de sare.

După ce bebeluşii s-au obişnuit cu supa, mămicile îi pot hrăni şi cu un piure de legume, la care se va adăuga lapte şi unt. Consistenţa trebuie să fie semifluidă, căci micuţii încă sug şi nu ştiu să mestece. În piureul de legume se pot introduce carne de pasăre sau vită, brânză de vaci, gălbenuş de ou sau peşte, iar după vârsta de şapte - opt luni, ficatul de pasăre.

De asemenea, după şapte luni, puteţi încerca să îi hrăniţi pe sugari cu iaurt şi mămăliguţă cu brânză şi smântână. Dr. Ana Culcer a insistat asupra faptului că toate alimentele trebuie introduse progresiv şi urmărind toleranţa bebeluşilor la ele. Dacă micuţii refuză un aliment, nu-l forţaţi, ci încercaţi din nou după o perioadă de timp.