copiii nostri text 2

copiii nostri text 2
27 Noiembrie 2011
1647 accesări
0 comentarii
Hipoacuzia congenitală reprezintă o problemă majoră de sănătate, fiind una dintre cele mai frecvente anomalii congenitale, cu o frecvenţă de 1-3‰ la nou-născuti. În plus, atunci când bebeluşul nu aude vocea tandră a celor ce-l iubesc, se poate întrista şi izola, hipoacuzia având repercusiuni şi în plan psihic. La om, auzul apare în săptămâna a doua de viaţă intrauterină prin constatarea obiectivă a unor semne de răspuns la stimularea trans-osoasă. La naştere, auzul este prezent pe deplin, dar el se perfecţionează prin componenta sa corticală, până spre vârsta de zece ani. Cum ne dăm seama că bebe nu aude bine Hipoacuzia reprezintă un handicap invizibil, copilul hipoacuzic arată normal fizic (cu excepţia sindroamelor genetice cu amprenta caracteristică) şi, aparent, se dezvoltă normal în primul an de viaţă. De aceea, în lipsa unui diagnostic precoce, hipoacuzia va fi depistată doar la 12 - 24 luni cel mai devreme, când părinţii observă lipsa de dezvoltare a limbajului. Din acest motiv, în cazul hipoacuziei congenitale, depistarea şi intervenţia terapeutică timpurie sunt extrem de importante. The Joint Comittee on Infant Hearing (JCIH) recomandă screening-ul audiologic generalizat la toţi nou-născuţii, înainte de vârsta de o lună. Cauzele hipoacuziei congenitale Acestea se împart în două categorii. În prima sunt incluse cele de natură genetică, prenatală, cum ar fi toxoplasmoza, virusul rubeolic, citomegalovirusul, virusul herpetic, infecţiile intrauterine, dar şi medicamentele ototoxice, administrate gravidei în timpul sarcinii (aminoglicozide, diuretice, derivate de chinină etc.). În a doua sunt incluse cele postnatale, unde un rol important este jucat de prematuritate, în sensul naşterii cu o vârstă gestatională mai mică de 34 de săptămâni sau cu o greutate a fătului sub 1.500 de grame. Alături de prematuritate, hipoxia perinatală severă şi infecţiile neonatale, în special meningitele sau encefalitele cauzate de Pneumococ şi Haemophilus influenzae, reprezintă factori de risc importanţi pentru hipoacuzie neonatală. O implicare la fel de mare o au şi medicamentele ototoxice administrate fără justificare în primele zile după naştere. Cum se pune diagnosticul Depistarea încă din primele zile după naştere a unei eventuale hipoacuzii congenitale se face prin folosirea tehnicii OTOEMISIUNILOR ACUSTICE, care este o metodă obiectivă, rapidă, nedureroasă, uşor de aplicat şi care are un indice de precizie maxim, deoarece nu necesită participarea subiectivă a pacientului. Se impune repetarea testului la trei luni după prima culegere, căci dă certitudinea examinării. Dr. Victor Loghin, medic prima ORL, CMI Complexul Comercial Cireşica  
Taguri articol: important

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Redactor