Un rol important îl au poveştile şi în dezvoltarea limbajului şi a gândirii: copilul aude cuvinte şi expresii noi, face cunoştinţă cu noţiuni noi

Cele mai îndrăgite cărţi cu siguranţă sunt cele de poveşti. Le-am răsfoit de mici împreună cu părinţii sau bunici, le-am buchisit încet-încet în calitate de şcolari, apoi le-am citit cu drag copiilor şi nepoţilor noştri. Dar ne-am întrebat vreodată cât de valoroase sunt aceste poveşti? Poveştile îi ajută pe copii în dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, a simţului estetic. Un rol important îl au poveştile şi în dezvoltarea limbajului şi a gândirii: copilul aude cuvinte şi expresii noi, face cunoştinţă cu noţiuni noi.

În jocul de rol, specific vârstei mici, copiii imită personajele preferate. Deseori se identifică cu prinţesele sau cavalerii care se luptă cu dragonii sau cu alte personaje negative. Este important să citim copiilor poveşti, astfel le facilităm să îşi creeze propria imagine despre personaje. Un alt beneficiu al citirii poveştilor îl constituie faptul că părintele este lângă copil, contribuind astfel la consolidarea relaţiei părinte-copil, oferindu-i timpul preţios pe care îl acordăm din ce în ce mai puţin copiilor noştri, dar de care au nevoie din ce în ce mai mare. Cel mai uşor la vârsta mică copiii învaţă prin şi cu poveşti. Învaţă astfel comportamente precum competiţia şi cooperarea, empatia şi altruismul, descoperă valori precum dreptatea, cinstea, responsabilitatea. Poveştile transmit o anumită tipologie arhitipală de comportament, care se transmit din generaţie în generaţie. Este bine să citim integral poveştile, fără a sări peste anumite fragmente care ar putea fi considerate de către noi ca fiind „violente” sau cu elemente de agresivitate, ca de exemplu: „vânătorul cu cuţitul în mână care vrea să o ucidă pe Albă ca Zăpada, mama vitregă care se transformă într-o babă hâdă, lupul care cade în groapă şi apoi arde în foc, etc”. Copiii oricum percep altfel lucrurile, prin prisma experienţei lor şi a imaginaţiei lor. Ei percep lucrurile aşa cum sunt! Vor înţelege mai uşor că răul este pedepsit, că binele, chiar dacă trece prin multe încercări, este răsplătit. Personajele, care la început sunt respinse, blamate şi nedreptăţite, cunosc o transformare şi devin frumoase, bogate şi apreciate, demne de respect şi un bun model comportamental.

Putem utiliza poveştile cu scop terapeutic atunci când dorim să îi ajutăm pe copii să gestioneze anumite situaţii. Unui copil timid îi putem citi povestea „Răţuşca cea urâtă” sau „Prâslea cel voinic şi merele de aur” şi putem discuta despre ce i s-a întâmplat personajului principal. Să citim poveşti împreună cu copiii, pentru a ne bucura de toate beneficiile lor, vom fim mai aproape de copiii şi nepoţii noştri şi vom retrăi clipe plăcute din copilărie.