Ca în fiecare an, vă efectuaţi analizele medicale de rutină. Însă de data aceasta, valorile glicemiei sunt îngrijorător de ridicate. Nu aveţi diabet şi totuşi rezultatele analizelor vă alarmează, deoarece vă arată că vă situaţi practic în pragul unei boli cronice care provoacă milioane de decese anual. Din fericire, prediabetul nu evoluează neapărat spre diabet zaharat şi poate fi reversibil, însă cu o condiţie: să-l depistaţi din timp şi să urmaţi cu stricteţe indicaţiile şi tratamentul primite de la medic.

Cum aflăm că suntem în stadiul de prediabet
„Prediabetul cuprinde stări patologice caracterizate prin niveluri crescute ale glicemiei, dar sub cele necesare diagnosticului de diabet zaharat”, declară dr. Monica Grasa, medic specialist în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.
Glicemia care trebuie măsurată pentru depistarea prediabetului este glicemia a jeun şi/sau glicemia la două ore în timpul TTGO, un test de provocare utilizat pentru a evalua eficienţa organismului în metabolizarea glucozei.
Cele mai multe persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip doi şi, cu atât mai mult, cu prediabet, nu prezintă niciun simptom sau semn clinic sugestiv pentru această boală.

Dr. Monica Grasa recomandă înlocuirea termenului de prediabet cu cel de „hiperglicemie intermediară”, deoarece multe persoane aflate în această categorie nu evoluează, de fapt, spre diabet zaharat. În plus, aceşti pacienţi au un risc crescut de a dezvolta, pe lângă diabet, alte boli, de regulă cardiovasculare.

Kilogramele în plus cresc riscul de diabet
Potrivit nutriţionistului, „sunt considerate a avea risc crescut de apariţie a diabetului zaharat toate persoanele supraponderale care prezintă cel puţin unul dintre factorii de risc suplimentari”. Printre aceştia enumerăm sedentarismul, predispoziţia genetică, dacă persoana în cauză are rude de gradul întâi cu diabet zaharat, hipertensiune arterială, valoarea colesterolului HDL mai mică de 35 mg/dl sau valoarea trigliceridelor mai mare de 250 mg/dl.
Alţi factori de risc vizează femeile care au sindromul ovarelor polichistice, care au născut copii cu o greutate la naştere mai mare de 4.500 de grame sau care au fost diagnosticate anterior cu diabet zaharat.

„Măsurarea glicemiei bazale, efectuarea unui test TTGO, măsurarea tensiunii arteriale, a profilului lipidic sunt analizele pe baza cărora punem diagnosticul de prediabet şi, totodată, pe baza lor evaluăm riscul evoluţiei spre diabet zaharat şi hotărâm abordarea terapeutică”, declară dr. Monica Grasa.

Stilul de viaţă sănătos, prima opţiune de tratament
„Cel mai indicat tratament pentru persoanele diagnosticate cu prediabet este reprezentat de optimizarea stilului de viaţă”, precizează medicul. Cei care se confruntă cu problema kilogramelor în plus sunt încurajaţi să slăbească şi să-şi menţină greutatea la valori normale. Acest lucru poate fi îndeplinit prin activitate fizică zilnică, sub forma a cel puţin 30 de minute de mişcare şi adoptarea unei alimentaţii sănătoase care să excludă dulciurile concentrate, iar grăsimile saturate să fie consumate în cantităţi reduse. Trebuie asigurate un aport suficient de fibre, un aport controlat de sare, o hidratare corespunzătoareşi, nu în ultimul rând, un somn odihnitor. Totodată, este interzis fumatul, iar alcoolul trebuie consumat în cantităţi mici.
Potrivit dr. Monica Grasa, poate fi luat în considerare şi tratamentul medicamentos, cu scopul prevenirii diabetului zaharat, însă numai în cazul anumitor categorii de pacienţi.

„Aceste persoane trebuie să aibă vârsta sub 60 de ani, indicele de masă corporală mai mare de 35, antecedente familiale de diabet zaharat printre rudele de gradul întâi, hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială, HBA1C mai mare de şase procente”.

Medicul subliniază faptul că nu există boli, există bolnavi, în sensul în care „este recomandată abordarea individualizată a tratamentului fiecărei persoane diagnosticate cu «prediabet»”. În funcţie de parametrii biologici şi clinici, precum şi de istoricul personal al fiecărui pacient, se stabilesc ţintele unui tratament adecvat.