Insomnia reprezintă o tulburare a somnului în care persoana afectată manifestă tulburări în adormire, menţi-nerea somnului sau trezire cu calitatea somnului nesatisfăcătoare.

Se consideră o tulburare în condiţiile în care scade numărul de ore necesare odihnei (în general între 7-9) sub şase ore pe noapte, există mai multe treziri nocturne însoţite de imposibilitatea în adormire ulterioară şi trezire mult prea devreme, simptome asociate cu o senzaţie de fatigabilitate (oboseală severă permanentă) la trezire şi pe tot parcursul zilei, iritabilitate, tulburări de memorie şi concentrare, comportament dezorganizat, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor, creşterea numărului de erori sau accidente, anxietate, depresie, preocupări excesive legate de lipsa şi calitatea somnului, care afectează marcant funcţionarea în toate domeniile vieţii, în ansamblu calitatea vieţii.

În funcţie de momentul apariţiei, durată, cauze şi prelungirea în timp, insomnia poate fi acută şi apare ca urmare a unui element stresor (un examen, veşti proaste, preocupări legate de anumite persoane, proiecte sau activităţi) şi dispare odată cu reglarea nivelului de stres, sau poate fi cronică, atunci când apare de cel puţin trei ori pe săptămână timp de minim trei luni.

Insomnia poate fi principala problemă sau poate fi o reacţie sau simptom asociat cu condiţii de sănătate, medicamente sau tulburări psihice. În 90% din cazuri nu este o tulburare de sine stătătoare, ci este un simptom asociat altor tulburări sau disfuncţionalităţi fizice sau mentale, cu mici diferenţieri legate de sex sau vârstă.

Grijile şi preocupărilepot provoca insomnie cronică

Factorii obişnuiţi care pot provoca insomnia sunt: nivelul ridicat de distres, cum ar fi grijile şi preocupările despre profesie, şcoală, sănătate, bani, familie sau evenimente cu impact major, precum boala sau moartea unei persoane dragi, divorţ, mutare, pierdere de locuinţă, serviciu, şcoală pot provoca insomnie cronică. Pe de altă parte, călătoriile sau programul de muncă, obiceiurile de autoîngrijire şi odihnă slabe sau inexistente pot produce tulburări în programul de somn (ore de culcare exagerat de târzii sau neregulate, existenţa somnului de peste zi - narcolepsie).

Şi activităţile înainte de culcare, ca un spaţiu inadecvat somnului sau folosirea patului pentru muncă, mâncat sau privitul la TV, jocurile video sau utilizarea telefoanelor mobile înainte de culcare afectează ritualurile de odihnă şi somn.

Medicamentele şi alimentaţiapot afecta somnul

De asemenea, cina şi alimentaţia - servirea mesei sau ingerarea de alimente în cantitate mare şi nediferenţiate conform orei şi programului de viaţă sănătos ne pot afecta somnul, dar şi medicamentele. De precizat că ingerarea anumitor medicamente al căror efect presupune agitaţie şi vigilenţă influenţează funcţionarea aparatului digestiv şi implicit funcţia somnului, corpul şi psihicul rămânând activate; de asemeni medicamentele antidepresive, pentru astm şi cardiologice, alergii, gripă, calmantele şi produsele de slăbit conţin cofeină şi alţi stimulanţi, care împiedică somnul.

Cofeina, nicotina şi alcoolul - cafeaua, unele ceaiuri, cola, sucurile acidulate conţin stimulanţi care nu permit relaxarea, ne pot afecta în aceeaşi măsură somnul. De precizat că nicotina este un activator neuronal puternic. Alcoolul poate ajuta uneori în adormire, însă nu permite profunzimea somnului şi implicit senzaţia de odihnire şi generează foarte des trezirile de peste noapte. Apoi, condiţiile medicale contribuie la afectarea somnului. Spre exemplu, anumite afecţiuni fiziologice presupun durere, pornind de la febră, afecţiunile musculare, osoase, tulburările cardiace, tulburările gastro-intestinale, afecţiuni ale tiroidei, până la diabet, cancer, Parkinson, Alzheimer etc.

Alte tulburări ale somnului sunt: apneea de somn obstructivă, carac-terizată prin înfundarea căilor respiratorii şi trezirea cu senzaţia de sufocare, tulburarea ritmului circadian de somn (tulburarea ritmului de somn/veghe), anxietatea de vis (coşmarurile), teroarea de somn, somnambulismul, sindromul picioarelor neliniştite (agitaţia permanentă a picioarelor, chiar şi în somn) influenţează în mod marcant durata şi profunzimea somnului, stimulând şi agravând insomnia.

Totodată, putem aminti tulburările psihice/mentale, ca tulburările de anxietate, depresie, schizofrenie, halucinaţiile vizuale sau/şi auditive, tulburările bipolară, afective, paranoidă, de identitate şi psihotice sunt deseori terenul de instalare a insomniei cronice. La final, dependenţa de alcool sau droguri afectează, de asemenea, somnul. Indiferent dacă insomnia este o tulburare sau un simptom pentru o altă tulburare, este necesar să fie tratată.

Tratamentul insomniei necesită o evaluare atentă a condiţiilor obişnuite de somn precum şi a modificărilor survenite ca intensitate, frecvenţă şi durată în ansamblul contextului de viaţă. Intervenţia se realizează prin medicaţie şi psihoterapie în funcţie de cauzele declanşatoare şi implică schimbarea unor aspecte din dinamica de viaţă a persoanei.