18 Octombrie 2017
2377 accesări
0 comentarii

Un nivel scăzut al testosteronului în sânge poate indica medicului faptul că în organismul pacientului ceva este în neregulă. Numeroase studii derulate recent, care au investigat legătura dintre bolile cronice şi testosteron, au arătat că pacienţii cu sindrom metabolic, diabet zaharat tip II, boli inflamatorii cronice, BPOC etc. aveau un nivel scăzut al testosteronului, denumit hipogonadism.

Înaintarea în vârstă este unul din cei mai incriminaţi factori în reducerea secreţiei de testosteron. Aparent, după vârsta de 30 ani, nivelul testosteronului scade, anual, cu unu-două procente.

Semnele şi simptomele de natură sexuală ale deficitului de testosteron sunt: disfuncţia erectilă, pierderea libidoului, infertilitatea, bufeuri, transpiraţii, pierderea părului axilar şi genital, creşterea dimensiunilor prostatei. Simptomele de natură nonsexuală includ scăderea masei şi forţei musculare, pierderea de masă osoasă (osteoporoza), creşterea grăsimii corporale etc. Din nefericire, un nivel scăzut de testosteron poate da pacientului şi simptome neuropsihice: tulburări de concentrare şi memorie, iritabilitate, lipsă de energie, depresie.

Toate aceste elemente duc la concluzia că ar trebui efectuat screeningul deficitului de testosteron la următoarele categorii de pacienţi: cei cu infertilitate, osteoporoză, diabet zaharat tip II, BPOC, infecţie HIV, dar şi la pacienţii trataţi cu cortizol şi opiacee.

„Cu toate că testosteronul aduce beneficii clare asupra tonusului psihic şi fizic al bărbatului adult, tratamentul cu testosteron se adresează hipogonadismului confirmat şi uneori altor situaţii în care studiile au demonstrat efectele benefice ale acestora. Înprezent, nu au fost stabilite cu precizie limitele inferioare ale testosteronului care să impună administrarea unei terapii de substituţie hormonală. Terapia nu poate fi administrată nici în funcţie de simptomele manifestate de către pacient, chiar dacă acestea par a fi sugestive pentru un deficit de testosteron sau interferează cu activitatea sexuală a individului, deoarece ele nu sunt specifice şi pot să apară pe măsură ce bărbaţii înaintează în vârstă. În plus, terapia de substituţie hormonală nu are numai beneficii, ci are şi numeroase reacţii adverse, care fac ca utilizarea ei să fie abordată doar în cazuri atent selecţionate”, afirmă dr. Amalia Costea, medic endocrinolog, MEDSTAR General Hospital.

Investigaţii pentru depistarea deficitului de testosteron

Hipogonadismul poate fi, în funcţie de cauză, primar, secundar sau mixt.

Cel primar include inflamarea testiculului, sindroamele genetice diagnosticate la adult, radioterapia şi chimioterapia, traumatisme, boli autoimune (cu afectare testiculară) etc. Hipogonadismul secundar este determinat de adenoame hipofizare, abcese pituitare, sarcoidoză, operaţii pe hipofiză, hiperprolactinemie, tratamentul cu cortizol, radioterapie, sindrom Cushing. Pe de altă parte, hipogonadismul mixt este cauzat de alcoolism, înaintarea în vârstă, infecţii cronice, corticoterapie, hepatită cronică, ciroză, BPOC etc.

„Principalele investigatii necesare diagnosticului sunt: testosteron total, testosteron liber, hormoni gonadotropi, prolactină. Alte investigaţii mai sunt: RMN hipotalamo-hipofizar, profil lipidic, spermogramă, studiu genetic, biopsie testiculară. Dacă tratamentul este administrat cu discernământ, el aduce beneficii reale pacientului. Unele dintre acestea sunt: ameliorarea funcţiei sexuale, creşterea receptivităţii la stimulii erotici, creşterea duratei şi frecvenţei erecţiilor nocturne, creşterea masei şi forţei musculare, reducerea masei grase, creşterea pilozităţii sexual dependente, creşterea nivelului hemoglobinei. Ameliorarea energiei şi sentimentului de bine, efectele pozitive asupra cogniţiei, memoriei şi fluenţei verbale nu sunt probate pe studii importante. Pacientul trebuie monitorizat periodic, pentru recunoaşterea precoce a reacţiilor adverse sau a complicaţiilor”, a detaliat medicul specialist.

Xxx

Pentru detalii, programări şi consultaţii, apelaţi numerele de telefon ale MEDSTAR General Hospital: 0241.638.251, 0722.574.250 şi 0241.940.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU