1 din 2 adulţi cu diabet rămân nediagnosticaţi şi sunt expuşi unor complicaţii grave, ce pot produce dizabilitate şi chiar moarte prematură. Depistarea precoce şi controlul eficient al diabetului zaharat sunt esenţiale pentru prevenirea complicaţiilor.

Diabetul zaharat este una dintre ameninţările majore, la adresa sănătăţii populaţiei, prevalenţa în creştere şi complicaţiile asociate, generând provo-cări importante, pentru pacienţi, dar şi pentru medici. Diabetul zaharat de tip 2, spre deosebire de cel tip 1, ar putea fi prevenit, dat fiind că apariţia bolii este asociată cu factori de risc ce pot fi controlaţi, precum: obezitate, sedentarism, alimentaţie nesănătoasă. Pe lângă numărul în continuă creştere a persoanelor afectate de diabet, nediagnosticarea cazurilor sau depistarea târzie a afecţiunii reprezintă alte provocări, din punct de vedere al luptei împotriva diabetului. De aceea, dacă sunt observate simptomele specifice: sete puternică, urinări frecvente, oboseală accentuată, lipsa energiei, senzaţie de foame continuă, vedere înceţoşată, scădere bruscă în greutate, ar trebui consultat un specialist! În lipsa depistării precoce şi a îngrijiri corespunzătoare, care să ţină afecţiunea sub control, riscul de instalare a unor complicaţii grave, dizabilitante sau care pot cauza chiar moarte prematură este mult mai ridicat.

„Depistarea precoce a diabetului zaharat este fundamentală pentru controlul afecţiunii şi reduce riscul unor complicaţii severe. Screeningul are un rol foarte important în asigurarea unui management eficient al diabetului, o dată prin faptul că ajută la diagnosticarea diabetului, înainte ca boala să evolueze, iar apoi, datorită faptului că permite identificarea timpurie a complicaţiilor şi astfel se pot lua măsurile terapeutice care se impun. Diabetul zaharat de tip 2, cea mai comună formă a afecţiunii, este asociat cu numeroşi factori de risc, ce pot fi evitaţi. Prin adoptarea unor comportamente de viaţă sănătoase se poate preveni instalarea diabetului şi a complicaţiilor care îl însoţesc”, a declarat dr. Maria Moţa, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Complicaţii oculare, cardiace şi renale

În România, în anul 2015, 18.919 decese au fost asociate diabetului. Cele mai multe dintre decesele care survin la persoanele cu diabet sunt cauzate de bolile cardiovasculare. Nivelul crescut al colesterolului, al glicemiei sau al hipertensiunii arteriale sunt principalii factorii de risc pentru bolile cardiovasculare. De asemenea, o parte dintre persoanele cu diabet riscă să dezvolte retinopatie diabetică, complicaţie a diabetului zaharat care afectează vasele de sânge de la nivelul retinei şi care poate cauza, în cazuri grave, pierderea parţială sau totală a vederii. Retinopatia diabetică poate fi însă prevenită, prin efectuarea periodică a controalelor oftalmologice şi menţinerea nivelului glucozei şi al lipidelor din sânge în limite normale. O altă complicaţie a diabetului o reprezintă neuropatia diabetică, care este şi cea mai frecventă. Peste 50% dintre persoanele cu diabet dezvoltă neuropatie diabetică, în urma deteriorării nervilor din cauza glicemiei şi a tensiunii arteriale mult prea ridicate. De multe ori, simptomele neuropatiei diabetice pot să nu fie vizibile, astfel că screeningul periodic este extrem de important pentru depistarea leziunilor timpurii ale nervilor şi asigurarea îngrijirii necesare, astfel încât să poată fi evitată progresia afecţiunii, care duce la apariţia ulceraţiilor şi, în situaţii foarte grave, la amputaţii.

„Diabetul zaharat poate provoca şi disfuncţii ale rinichilor (nefropatie diabetică). Bolile renale sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu diabet, comparativ cu restul populaţiei, iar între 20% şi 50% dintre persoanele care au nevoie de dializă suferă de diabet. Şi mai grav este că durata de supravieţuire a persoanelor cu nefropatie diabetică în, stadiu avansat, care au nevoie de dializă, este, în medie, de numai trei ani”, adaugă specialistul. Specialiştii atrag atenţia că aceste complicaţii ale diabetului pot fi prevenite, prin menţinerea sub control, în limitele normale, a glicemiei, a tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului.