Boala cronică de rinichi și insuficiența renală erau, cu ani în urmă, probleme extrem de importante de sănătate întrucât se soldau în cea mai mare parte cu decesul pacientului. La momentul actual, există, însă, numeroase proceduri de diagnostic și tratament care permit diagnosticul precoce și menținerea în viață a unui număr mare de pacienți care în lipsa terapiilor moderne precum dializa și transplantul renal nu ar fi supraviețuit.
Insuficiența renală este afecțiunea caracterizată prin incapacitatea rinichilor de a filtra substanțele toxice, ceea ce duce la acumularea acestora în sânge. Aceasta poate fi acută (funcția rinichiului este afectată brusc și simptomele apar foarte repede) sau cronică (apare în timp și în general este de durată lungă sau permanentă). Boala cronică de rinichi la copii este asimptomatică în primele stadii (stadiile I și II) cu toate că sumarul de urină, ureea, creatinina și presiunea arterială pot fi anormale. Pe măsură ce boala cronică de rinichi avansează pot să apară semne și simptome.
În cazul lor, poliuria și nicturia (secundar scăderii capacității de concentrare a urinei) pot fi primele simptome care să induce o posibilă boală cronică de rinichi la un copil asimptomatic cu afectare tubulo-interstițială. Semnele și simptomele bolii cronice de rinichi în stadiile avansate pot fi: încărcare volemică (edem), hipertensiune, anemie, osteodistrofie renală (afectarea sistemului osos) etc.
Potrivit dr. Alexandra Dolfi, boala cronică de rinichi este o importantă problemă de sănătate publică. Consecințele majore ale bolii cronice de rinichi asupra sănătății individului presupun nu numai progresia ireversibilă a acesteia către insuficiență renală, dar și creșterea riscului de boală cardiovasculară. La momentul actual, medicina bazată pe dovezi și trialurile clinice propun metode de diagnostic care să permită recunoașterea din stadiu incipient a bolii cronice de rinichi la copil în vederea aplicării unui tratament rapid și a prevenirii complicațiilor cardiovasculare și a progresiei către insuficiență renală.
„Această definiție nu se aplică însă pentru copiii cu vârste sub doi ani, deoarece aceștia prezintă în mod normal o rată de filtrare glomerulară (test utilizat pentru a estima cantitatea de sânge) mai scăzută. Prin urmare, la această categorie de pacienți rata de filtrare glomerulară se va calcula adaptându-se la suprafața corporală a fiecărui copil și în funcție de creatinina serică, fiind comparată apoi cu valorile considerate normale pentru această grupă de vârstă, în vederea detectării insuficienței renale”, a explicat medicul. Cele mai frecvente cauze pentru boala cronică de rinichi la copii, care duc în timp la insuficiență renală sunt următoarele: valva uretrală posterioară, aceasta fiind o problemă care afectează numai băieții și presupune îngustarea sau obstrucția uretrei. De asemenea, hidronefroza fetală presupune creșterea în dimensiuni a unuia sau a ambilor rinichi datorită retenției de urină, cauzată de o obstrucție ce apare în timpul dezvoltării tractului urinar. Totodată, boala rinichiului polichistic este o afecțiune în care la nivelul ambilor rinichi se dezvoltă chisturi încărcate cu lichid. Aceste formațiuni chistice se multiplică și cresc în dimensiuni ducând de cele mai multe ori la insuficiență renală.
