Nevrita optică presupune inflamarea nervului optic, traiectul nervos care este responsabil de transmiterea informației de la nivelul globului ocular la ariile vizuale din creier. Acest proces inflamator poate determina uneori demielinizarea (distrugerea tecii de mielină, țesutul ce înconjoară axonii celulelor nervoase) nervului optic.

Medicii spun că nevrita optică se clasifică, din punct de vedere oftalmologic, în următoarele tipuri: anterioară: implică inflamarea papilei nervului optic; posterioară, caz în care inflamația nervului optic are loc în spatele globului ocular. Potrivit dr. Anastasia Boeru, nevrita optică se prezintă fie ca un episod unic în viață, ce poate să se vindece fără sechele, fie ca episoade multiple, ce determină apariția unor complicații definitive cu pierderea vederii. De asemenea, poate afecta un singur ochi sau ambii ochi, concomitent sau alternativ. Această afecțiune se poate manifesta la toate vârstele: copii, adulți și vârstnici.

Trebuie precizat că există multiple cauze ale nevritei optice: parainfecțioase și infecțioase, secundare prezenței unor focare infecțioase locale sau regionale, fie ele bacteriene, virale, fungice sau parazitare (hepatită, HIV, herpes, sifilis, pojar, oreion, rujeolă, rujeolă, sinuzite, TBC, varicelă).

Tabloul clinic este diferit pentru cele două tipuri principale de nevrită optică: anterioară: se caracterizează prin debut acut, cu scăderea acuității vizuale uni/ bilaterală, alterarea vederii cromatice cu discromatopsie în ax roșu-verde tip 2, dureri spontane, accentuate de mișcările globului ocular, fosfene (luminițe ca niște steluțe). Câteodată, pacientul prezintă tulburări ale reflexului fotomotor pupilar și deficite în câmpul vizual. Dacă aveţi de-a face cu o nevrită posterioară, aceasta se manifestă prin debut acut, modificări ale câmpului vizual. Alte simptome ale nevritei optice includ: scăderea acuității vizuale, care apare în toate formele, la câteva zile de la debut. După una-două săptămâni nu mai progresează și se accentuează odată cu creșterea temperaturii corpului. Tratamentul nevritei optice este diferit, în funcție de factorul care o determină.

„Cel mai des, se administrează antiinflamatoare steroidiene asociate (în funcție de etiologie) cu alte tipuri de medicamente (antivirale, antibiotice), iar în formele demielinizate și autoimune se administrează antiinflamatoare steroidiene. În alte situaţii, se recomandă vasodilatatoare, anticoagulante etc. Alte măsuri indicate în tratament includ: renunțarea la medicamentele care pot avea drept cauză apariția nevritei optice; se va regla glicemia, tensiunea arterială și se va opri consumul de alcool și tutun. De asemenea, trebuie să ştiţi că vitaminele ce oferă neuroprotecție (grupul de vitamine B, dar și alte vitamine) se recomandă în toate cazurile. În caz contrar, nevrita optică poate declanșa o serie de complicații: afectarea permanentă a nervului optic; scăderea definitivă a acuității vizuale; efecte adverse ale tratamentelor administrate”, a precizat medicul.