Afecţiunile respiratorii fac ravagii în această perioadă, iar medicii avertizează că pot surveni complicaţii dintre cele mai grave, dacă nu se intervine terapeutic la timp sau dacă se recurge la tratarea afecţiunilor acasă, fără indicaţii specifice de la medicul de familie.
Potrivit dr. Stela Halichidis, director al Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, „în prima jumătate a lunii decembrie a anului trecut, au fost diagnosticate 38 cazuri de afecţiuni respiratorii, din care au fost spitalizate 29, însă spre sfârşitul lunii, cazurile s-au înmulţit, pacienţii care predomină fiind copiii şi bătrânii”.
Cu toate că nicio grupă de vârstă nu scapă de atacul afecţiunilor respiratorii, cei mai afectaţi sunt copiii. Pentru că atunci când vine vorba de cei mici trebuie să fim extrem de precauţi la tratamentul care se impune, sfatul medicilor specialişti pediatri este ca prima măsură a părinţilor, atunci când copilul prezintă semnede boală, este să apeleze la un medic.
Dr. Oana Barbu, medic pediatru, oferă câteva sfaturi părinţilor, pentru a reacţiona prompt şi corect atunci când cel mic prezintă simptome specifice bronşiolitei, o afecţiune virală ce afectează în special sugarii şi copiii sub 2 ani.
„Virusul implicat, în majoritatea cazurilor, este virusul sinciţial respirator, care este răspândit, îndeosebi, pe cale aeriană (tuse, strănut), dar şi prin contactul cu jucării contaminate sau de pe mânuţe”, a precizat dr. Oana Barbu.
Bronşiolita poate duce la otită
Medicul pediatru ne informează că bronşiolita debutează ca o răceală simplă, cu nas înfundat, secreţii, o tuse uşoară, uscată şi febră la valori mici, după o perioadă de incubaţie de câteva zile (2-4).
„În majoritatea cazurilor, în 3-4 zile, se observă ameliorarea simptomelor şi copiii se vindecă. Însă, uneori, inflamaţia coboară spre căile respiratorii mici, care se numesc bronşiole, ce pătrund în plămân şi determină îngustarea lor, ceea ce îngreunează schimbul de gaze la nivelul plămânului. Clinic, procesul se manifestă ca o dificultate în respiraţie, tusea se intensifică, copilul nu reuşeşte să elimine secreţiile, respiraţia este mai rapidă şi şuierătoare”, explică specialistul.
Copilul devine obosit, somnolent, refuză alimentaţia şi pot apărea vărsăturile. De obicei nu apare febra, decât în cazul unei suprainfecţii, precum otita. Potrivit specialistului, dacă apare o astfel de simptomatologie, este obligatoriu examenul pediatric, care va decide necesitatea sau nu a internării.
Antibiotice, doar la nevoie
Fiind o afecţiune virală, de obicei nu se recomandă antibiotice, dar acestea pot deveni necesare în cazul unei infecţii asociate (otita) sau dacă apar leziuni pulmonare pe radiografie.
„Măsurile generale pe care trebuie să le aplice părinţii sunt: hidratarea adecvată (multe lichide, de preferat apă, în cantităţi mici şi des, pentru a ajuta la fluidificarea secreţiilor); dacă cel mic este alăptat, trebuie continuată alăptarea; administrarea de antitermice (para-cetamol, ibuprofen), în dozele prescrise de medic, pentru combaterea febrei; dezobstrucţia nazo-faringiană cu ser fiziologic sau cu apă de mare; poziţie uşor mai ridicată (la 30 grade) în timpul somnului, pentru a-i uşura respiraţia; camera trebuie să fie aerisită, cu un nivel optim de umiditate (se poate folosi un umidificator de cameră sau vase cu apă pe calorifere) şi o temperatură care să nu depăşească 22 de grade Celsius”, explică dr. Oana Barbu.
Prevenţia bolilor respiratorii
Pentru a preveni instalarea bronşiolitei, dar şi a altor boli respiratorii, copiii nu trebuie duşi în spaţii aglomerate sau să intre în contact cu persoanele bolnave. Copilul nu trebuie sărutat pe faţă de părinţi şi nici de alte persoane. Purtaţi măşti de protecţie în preajma copiilor, dacă sunteţi răciţi. Medicul pediatru vă sfătuieşte să aerisiţi bine camera copilului şi să nu fumaţi în apropierea acestuia.
„Nu există un vaccin care să-l protejeze de această boală, bronşiolita nu este imunizantă şi, din acest motiv, poate recidiva”, conchide specialistul.
