Tratamentele "băbeşti" - între mit şi realitate

Înconjurat adesea de miturişi zvonuri, subiectul sănătăţii este mereu în atenţia tuturor.De aici apar şi multe contradicţii între medicişi pacienţi, având în vederecă mulţi preferă să se trateze după „sfatul bunicii“sau „reţeta vecinei“decât să ceară sfatul unui specialist sau să se programeze la investigaţii medicale.

Cu toţii am auzit, cel puţin o dată, fraze precum „şosetele îmbibate în oţet scad febra”, „usturoiul face să dispară durerile de urechi” sau „o cană de lapte călduţ ajută copiii să doarmă”. Cât adevăr stă în spatele lor şi câte sunt doar mituri ne explică dr. Mirela Stângaciu, medic de familie.

„Terapiile alternative au rol comple-mentar pentru tratamentele din medicina alopată. În tratamentul propriu-zis, sunt folosite împreună cu terapiile convenţionale spre a mări efectul terapeutic. De exemplu, medicamente precum cele din clasa antispasticelor, antitusivele şi expectorantele, dezinfectantele externe, troficele vasculare sunt medicamente care conţin extracte din plante medicinale, deşi au la bază substanţe obţinute prin sinteză chimică.

Pe de altă parte, pa-cienţii trebuie să înţe-leagă întregul proces medical al afecţiunilor cu care se confruntă şi, după caz, să adopte măsurile terapeutice adecvate”, a precizat medicul.

Cum funcţionează metodele „băbeşti“

Cât priveşte metodele „băbeşti” de tratare a diferitelor afecţiuni sau simptome, trebuie precizat că unele sunt doar mituri, neavând fundamente ştiinţifice, mai spune medicul.

„De exemplu, usturoiul utilizat pentru reducerea durerilor de urechi la care se adaugă şi ulei încălzit poate fi o alegere extrem de neinspirată dacă există o fisură la nivelul timpanului. Pe de altă parte, durerea poate fi ameliorată pe moment, însă dacă urechile produc prea multă ceară, e posibilă afectarea ireversibilă a canalului auditiv.

Apoi, vorbim de semnificaţia biologică a febrei, motiv de dispută între medici şi pacienţii care încearcă tot felul de remedii «naturiste».
Prezenţa acestui simptom se face simţită atunci când există o infecţie pe care organismul încearcă să o neutralizeze. Copilul mic febril nu face frisoane, dar deseori are convulsii, situaţie în care se pot face împachetări în prosoape umezite cu apă la temperatura camerei, timp de câteva minute, administrându-se şi o medicaţie specifică, la indicaţia medicului. Se recomandă frecţiile cu alcool şi compresele cu oţet, aşezate pe zona frunţii, pentru scăderea febrei. În cazul adulţilor, o cană de ceai de muşeţel este decongestionantă.

De cealaltă parte, un pahar de lapte călduţ induce relaxarea organismului şi somnul, pentru că lactatele conţin o substanţă numită triptofan, un amino- acid asemănător serotoninei care ajută la calmare. Dar, când vine vorba de oase puternice, laptele nu poate face «minuni»prin conţinutul de calciu. La acesta trebuie asimilate şi vitaminele D şi K, dar şi magneziu şi fosfor”, a mai spus
dr. Stângaciu.