Organizaţia Mondială a Sănătăţii a plasat carnea procesată în grupul 1 de risc, alături de tutun, azbest şi gaze de eşapament. Paradoxal, nici nu recomandă vegetarianismul, carnea fiind o sursă importantă de proteine, vitamine şi minerale. Iar noi, consumatorii, ce trebuie să facem să trăim sănătos? Să citim etichetele, aţi spune! Dar ce facem când mare parte din produsele pe bază de carne nu sunt etichetate corespunzător sau nu conţin ingredientele sănătoase pentru care producătorii bagă mână în foc?

Organizaţia Europeană a Consumatorilor a analizat, recent, o serie de produse alimentare pe bază de carne. Concluzia: nume de produse neclare, etichete incomplete şi înşelătoare, folosirea unor aditivi alimentari ilegali sau utilizarea de carne separată mecanic nedeclarată. Cu alte cuvinte, mulţi producători merg pe principiul „Una spunem, alta facem”.

De ce este carnea procesată o problemă

Dacă vă întrebaţi ce înseamnă o carne procesată, trebuie să ştiţi că orice înafară de o carne macră sau tocată de dumneavoastră este procesată, mai mult sau mai puţin.

„În produsele procesate, şi aici ne referim la mezeluri de tip bacon, salam, pastramă, cârnaţi, crenvurşti - găsim practic tot un conţinut de carne, doar că este vorba despre una de calitate inferioară, plină de grăsimi, E-uri, conservanţi, coloranţi, sare şi amidon. Ca să nu mai vorbim despre diversele proceduri prin care carnea este afumată. Toate acestea adăugate cu scopul de a păstra prospeţimea produsului, de a-l conserva şi de a-i da un gust foarte bun, o culoare apetisantă, care să ne păcălească papilele gustative”

-a explicat, pentru „Cuget Liber”, medicul homeopat Mihaela Dancu.

Atunci când vorbim despre carnea procesată, regula e simplă: cu cât mai multă, cu atât mai rău.

„Una este să consumăm o dată la câteva zile o cantitate mică de carne şi alta este să mâncăm de mai multe ori pe zi produse de acest gen. Depinde foarte mult de calitatea produsului în sine. Ideea este că azi un pic, mâine un pic, organismul nostru va fi afectat pe termen lung. Folosirea în cantităţi mari şi în mod frecvent este greşeala care duce în timp la boli grave. Riscurile la care ne supunem consumând mezeluri ating un spectru foarte larg, de la boli cardiovasculare cauzate de cantităţile mari de grăsimi şi sodiu, până la cancerul colo-rectal, dobândit în urma perturbării proceselor de absorbţie de la nivelul intestinelor. Vedem din ce în ce mai mulţi oameni suferind de hipertensiune. Consumul de carne procesată contribuie la această problemă gravă, tocmai din cauza conţinutului crescut de sodiu”

- a mai spus specialistul.

Zeci de substanţe periculoase, într-o felie de salam
În ţara noastră, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor a analizat eticheta a 30 de tipuri de specialităţi din carne. La toate produsele analizate, s-a folosit drept conservant nitritul de sodiu (E250), un conservant care împiedică formarea microorganismelor. Există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.
Următorul este aditivul caragenan, interzis în UE în hrana pentru bebeluşi. Tot în top se află şi monoglutamatul de sodiu (E621). Acesta provoacă reacţii alergice, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.
Iar lista continuă cu: clorură de potasiu, carmin, glucono-delta-lactonă, fosfat de calciu, izoascorbat de sodiu, acetat de sodiu, citraţi de sodiu, eri-sorbat de sodiu, acid citric, gumă xan-tan, gumă konjac, di-, tri- şi polifosfaţi disodici, ascorbat de sodiu, lactat de sodiu, azotat de potasiu, clorură de potasiu, acid acetic, lactat de calciu, tartraţi de sodiu, iodat de potasiu şi betanină.