Alimentaţia la sân este cea mai bună modalitate de a asigura nutrienţii necesari nou-născuţilor. Alimentaţia la sân până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia, după diversificarea alimentaţiei, până la vârsta de 2 ani este considerată cea mai puternică armă împotriva bolilor grave precum anemia sau bolile cardio-vasculare. Beneficiile alimentaţiei la sân pentru copil asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată, iar acest moment fundamentează legătura dintre mamă şi copil, reducând tulburările emoţionale de adaptare a copilului în adolescenţă. Pe lângă acestea, medicul Loti Popescu, coordonator DSP Constanţa, ne explică ce alte efecte pozitive are alăptarea naturală asupra bebeluşului: „Alăptarea protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor, reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri, reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni), reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei, previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive, reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult, reduce riscul morţii subite, reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni, favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă”. Cum ard caloriile în plus Alăptarea la sân arde caloriile în plus, ajutând mama să piardă kilogramele acumulate în timpul sarcinii. După naştere, majoritatea femeilor îşi propun să adopte o dietă sănătoasă, dar şi să piardă kilogramele în plus. În plus, în primele săptămâni după naştere, stimularea sânilor prin alăptare determină restabilirea dimensiunii originale a uterului şi previne hemoragiile postpartum. „Nu trebuie să neglijăm beneficiile pe care alăptarea le are asupra mamei, care de altfel are un rol foarte important în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne. Pe lângă faptul că este mult mai comodă şi mai puţin obositoare, în anumite cazuri, ca de pildă în cazul unei mame diabetice, alăptarea aduce necesarul de insulină. Când alăptezi, nu ai nevoie să sterilizezi biberoane sau suzete. Laptele matern preluat direct de la sân este întotdeauna curat şi steril, proaspăt şi la temperatura optimă”, mai explică dr. Loti Popescu. Dezavantajele alimentaţiei artificiale Chiar dacă pe piaţă se găsesc în prezent destul de multe formule de lapte praf care să asigure necesarul de substanţe nutritive pentru o bună creştere, anticorpii atât de importanţi din laptele matern nu se găsesc în formulele de lapte din comerţ. Acest lucru înseamnă că laptele artificial nu poate proteja copilul de infecţii sau boli. „Laptele din comerţ este mai greu digerabil, nu conţine substanţe biologice, creşte riscul diabetului zaharat, iar prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi al infecţiilor. În plus, utilizarea biberonului poate crea diferite probleme dentare”, explică dr. Loti Popescu.