15 Mai 2017
21869 accesări
0 comentarii

În ultimii ani, rata cezarienelor a crescut considerabil, acest lucru fiind criticat de specialişti, deoarece, teoretic, naşterea prin operaţie cezariană ar trebui să se efectueze în condiţii de urgenţă, la indicaţiile medicului, când gravida are contraindicaţii pentru a naşte natural.

Cu toate că, în majoritatea ţărilor, naşterea naturală este preferată în detrimentul naşterii prin operaţie cezariană, la noi în ţară, procentul femeilor care aleg să nască prin cezariană este foarte mare, în comparaţie cu al celor care nasc pe cale vaginală.

„Rata cezarienelor a crescut constant din 1970, când aproximativ una din 20 de gravide năştea prin cezariană, până în anii ’80, când o gravidă din patru era supusă acestei operaţii. Aceste rate înalte reprezentau un motiv de îngrijorare pentru mulţi specialişti, deoarece numărul mai mare de cezariene nu a condus la îmbunătăţirile aşteptate în sistemul de îngrijire materno-fetal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit obiectivul de a reduce rata cezarienelor la 15% în anul 2000. În ciuda faptului ca acest obiectiv nu a fost atins, specialiştii continuă să sugereze moduri de reducere a ratei cezariene, fără a periclita sănătatea mamei şi a copilului. Daca aceste recomandări vor fi utilizate de viitoarele mame şi încurajate de cadrele medicale, care acordă îngrijiri maternale, rata cezarienelor va avea mari şanse de a fi redusă”, a declarat Liliana Tudose, educator prenatal, specialist în alăptare.

De ce ar trebuie să predomine naştere naturală

S-ar părea, la prima vedere, că operaţia cezariană este un mod rapid, sigur şi uşor de a naşte. Cezariana este mai comodă, previzibilă şi mai rapidă decât naşterea vaginală. Procedura în sine nu este dureroasă, de obicei, pentru că mama se află sub anestezie. Acestea fac ca operaţia cezariană să fie atrăgătoare, atât pentru părinţi, cât şi pentru specialişti.

„La o privire mai atentă, totuşi, devin evidente riscuri şi dezavantaje majore, din cauza cărora este mai înţelept să se limiteze cezarienele la situaţiile când naşterea vaginală este nesigură sau imposibilă. Posibilele riscuri sau efecte secundare ale naşterii prin operaţie cezariană sunt: posibile probleme generate de anestezia utilizată în timpul intervenţiei chirurgicale sau de analgezicele administrate după cezariană; creşterea incidenţei infecţiilor şi necesitatea utilizării antibioticelor; pierdere mai mare de sânge şi risc crescut de hemoragie, care poate provoca anemie şi necesitatea transfuziilor de sânge; durata mai lungă de spitalizare, ceea ce creşte costul naşterii; dureri postoperatorii, care pot dura săptămâni sau luni, îngreunând îngrijirea lăuzei şi a nou-născutului etc”, explică specialistul prenatal.


De asemenea, există risc de probleme generate de ţesutul cicatricial sau eventuale aderenţe intra-abdominale; posibilitatea lezării altor organe (intestinul sau vezica urinară) şi risc de formare a cheagurilor sanguine în gambe sau pelvis; rata crescută de infertilitate ulterioară, faţă de femeile care au născut pe cale vaginală; risc crescut de placentă praevia sau retenţie de placentă la sarcinile următoare. Implicit, pot apărea şi probleme în alăptare; adaptare îngreunată după naştere; rata crescută a depresiilor postnatale. Cu toate acestea, riscurile unei operaţii cezariene trebuie asumate, în cazul în care riscurile unei naşteri vaginale sunt mari pentru mamă şi copil.

Situaţii în care se recurge la operaţie cezariană

Naşterea prin operaţie cezariană este indicată în anumite situaţii, precum: lipsa progresiei travaliului, malprezentaţie, malpoziţionare, suferinţă fetală, probleme fetale, prolapsul de cordon, placenta praevia, decolarea placentară, boli materne, cezariană repetată (dacă motivul primei cezariene se menţine), disproporţia cefalopelvică.

Taguri articol: sarcina pentru ea parinti anestezie cezariana chirurg fertilitate gravide infertilitate liliana tudose mama alăptare anestezia gravidă copil

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU