Doc.ro

Doc.ro
02 Iunie 2020
615 accesări
0 comentarii

Odată cu venirea verii, încep şi alergiile de sezon. De obicei, cea mai frecventă cauză a acestor alergii în sezonul estival este polenul. Practic, reacţiile alergice la polen înseamnă, de fapt, o activitate anormală a sistemului imun, care percepe granulele de polen ca un factor agresiv asupra organismului.

Alte cauze care produc alergii în această perioadă sunt acarienii, adică acele microorganisme care stau în praf sau blana animalelor şi se înmulţesc la căldură şi umiditate. Ulterior, reziduurile lor se împrăştie în aer, intră în piele, în căile respiratorii şi provoacă alergii.

Mihaela Rubinescu, medic dermatolog, afirmă că principala cauză a alergiilor este polenul, fie cel de la copaci, de la iarbă sau de la buruieni, dar acestea pot fi provocate şi înţepăturile insectelor, cum ar fi cele de viespe sau albină. Alergia poate afecta, în egală măsură, atât copiii, cât și adulții.

„Alergiile de vară sunt produse de către polenuri. Polenurile cu risc de alergie sunt cele de copaci, cele de iarbă, în perioada mai-iulie şi polenurile de buruieni (de exemplu, ambrozia/pelinul) ce se manifestă mai târziu, în intervalul lunilor august-noiembrie. Polenurile acestor plante sunt mici, granulele de polen au diametrul de 10-20 microni şi nu pot fi văzute cu ochiul liber. Ce se întâmplă, de fapt? Granulele de polen plutesc în atmosferă în zilele calde şi în acest fel iau contact cu organismul omului alergic (la nivelul nasului, ochilor, pielii). În același timp, pe timpul verii se mai întâlnește şi alergia la albine/viespi, ce apare după înţepătură şi se manifestă cu urticarie, tumefiere, uneori cu forme foarte severe (şoc anafilactic) ce pot fi mortale”, a explicat medicul.

Specialistul a precizat că alergiile au diferite forme de manifestare, în funcţie de organul afectat. În concluzie, acestea se pot manifesta ca rinită (nasul curge, strănuturi repetate, mâncărime, dificultate de respiraţie), iar aici poate apărea riscul unui diagnostic greşit. De ce? Pentru că, de foarte multe ori, rinitele alergice se manifestă ca niște simple răceli, fără febră. Acesta este și motivul pentru care ele sunt diagnosticate greşit pentru perioade îndelungate.

Pacienții pot intra chiar în şoc anafilactic

Totodată, pe perioada verii și nu numai pot apărea și alte boli alergice, cum sunt conjunctivita sau astmul bronşic. De asemenea, la nivelul pielii poate apărea urticaria, care se manifestă prin niște mici leziuni roşii, denivelate, pruriginoase, care tot apar şi dispar sau pot apărea tumefieri importante ale pielii

Mai rar se întâmplă ca pacienții să se confrunte cu forme complicate de alergie, numită și şoc anafilactic, în care starea bolnavului este foarte gravă. În asemenea situații, persoanele afectate se simt slăbite, au o stare de sănătate alterată și chiar este posibil să survină decesul bolnavului.

Nu trebuie uitat nici că unele alergii de vară se pot face şi de la aditivii chimici, medicamente sau chiar alimente care conţin alergeni.

Cu toate acestea, cea mai des întâlnită alergie de vară rămâne rinita alergică. Aceasta se manifestă prin congestie nazală, rinoree, tuse, strănut, somnolenţă, lăcrimare, cefalee, eritem conjunctival, prurit ocular sau nazal.

Pentru evitarea pătrunderii alergenilor în casă, este recomandat a se ține geamurile închise sau să aveți, neapărat, niște site puse, pentru ca polenul să nu poată pătrunde în apartament. În plus, se poate folosi un purificator cu sistem de ionizare a aerului, cu ajutorul căruia se poate preveni agravarea alergiilor. În magazine există și purificatoare, care au niște filtre speciale pentru polen. Dacă, totuși, ați început să aveți probleme cu polenul, încercați să vă curățați nasul cu soluţii nazale, cu apă de mare sau apă salină. În casă, dați cu aspiratorul de cel puţin două ori pe săptămână, dacă vreți să îndepărtați eficient alergenii. Înainte de toate, însă, în timpul acestei operațiuni, este bine să purtați o mască, pentru a evita inhalarea polenului.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Mirabela ŞERBĂNESCU